reasigurare sf [At: DDRF / P: re-a~ / Pl: ~rări / E: reasigura] 1 Nouă asigurare. 2 Reînnoire a unei asigurări (3). 3 Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurare (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). 4 Suma depusă pentru reasigurare (3).

REASIGURARE, reasigurări, s. f. Acțiunea de a reasigura și rezultatul ei; operație prin care o societate de asigurări, după ce a contractat o asigurare pentru un client avînd ca obiect o sumă mare, caută să se acopere, pentru o parte din risc, asigurîndu-se ea însăși la o altă societate; suma depusă pentru această operație.

REASIGURARE s.f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate; sumă depusă pentru această operație. [< reasigura].

REASIGURARE s. f. 1. acțiunea de a (se) reasigura. ◊ operație prin care o societate de asigurări transferă parțial sau integral riscurile asumate asupra uneia sau mai multor societăți de asigurare. 2. sumă depusă pentru reasigurare (1). (< reasigura)

reasigurare (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. reasigurării; pl. reasigurări

reasigurare (re-a-) s. f., g.-d. art. reasigurării; pl. reasigurări

reasigurare s. f. (sil. re-a-) asigurare