ravenă sf [At: DN³ / Pl: ~ne / E: fr ravin] Vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili.

RAVENĂ s.f. Vale de eroziune săpată de un torent. [Var. ravină s.f. / < fr. ravine].

RAVENĂ s. f. vale de eroziune săpată de un torent. (< fr. ravin)

RAVENĂ ~e f. Vale strâmtă cu versanți abrupți, formată prin eroziune de șuvoaie. /<fr. ravin

RAVINĂ s.f. v. ravenă.

ravenă s. f., g.-d. art. ravenei; pl. ravene

ravenă s. f., g.-d. art. ravenei; pl. ravene

ravenă s. f., g.-d. art. ravenei; pl. ravene

RAVÉNĂ (< fr.) s. f. (GEOMORF.) Formă negativă de relief în general cu adâncimi mai mari de 2 m, rezultată ca urmare a eroziunii în adâncime efectuată de apa de ploaie care se scurge pe versanți; are aspect de vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili adâncită în sol sau în depozitele de versant; poate evolua spre un organism torențial. Se formează îndeosebi pe versanți despăduriți, în regiuni cu roci sedimentare neconsolidate.