7 definiții pentru radom


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RADÓM, radomuri, s. n. Dispozitiv pentru protejarea antenelor de unde scurte contra agenților atmosferici. – Din fr. radôme.

RADÓM, radomuri, s. n. Dispozitiv pentru protejarea antenelor de unde scurte contra agenților atmosferici. – Din fr. radôme.

radom sm [At: DEX / Pl: ~uri / E: fr radôme] Dispozitiv pentru protejarea antenelor de unde scurte contra agenților atmosferici.

RADÓM s.n. Dispozitiv pentru protejarea antenelor de emisie-recepție contra chiciurii și lovirii. [Cf. fr. radôme, engl. radome].

RADÓM s. n. carcasă sferică din material plastic care protejează antenele de emisiune-recepție contra agenților atmosferici și a lovirii. (< fr., engl. radome)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

radóm (dispozitiv) s. n., pl. radómuri

radóm s. n., pl. radómuri


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RADOM, oraș în ESE Poloniei, situat la c. 100 km SSE de Varșovia; 229,7 mii loc. (2002). Nod rutier și feroviar. Ind. metalurgică, constr. de mașini, electrotehnică, chimică, de prelucr. a lemnului și tutunului, textilă, pielăriei și încălțămintei, sticlăriei și alim. Muzeu. Teatru. Cetate (sec. 12); biserică gotică. Turism. Menționat documentar în 1154. Ocupat de austrieci (1795), a devenit capitala Marelui Ducat al Varșoviei (1809-1815). După 1815, încorporat la Rusia. A revenit Poloniei în 1918.

Intrare: radom
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radom
  • radomul
  • radomu‑
plural
  • radomuri
  • radomurile
genitiv-dativ singular
  • radom
  • radomului
plural
  • radomuri
  • radomurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)