RABAT, rabaturi, s. n. Reducere; scăzământ. ◊ Rabat comercial = reducere de preț acordată de vânzător la cumpărarea unor mărfuri în situații ca plata în numerar, la cumpărarea unei cantități mari sau în extrasezon, fidelitatea clientului. – Din germ. Rabatt.

rabat sn [At: STAMATI, D. / Pl: ~uri / E: ger Rabatt] 1 Reducere din prețul de vânzare al unei mărfi. 2 (Îs) ~ comercial Cotă procentuală din prețul de vânzare destinată să acopere cheltuielile de circulație și să asigure beneficii organizațiilor comerciale Si: adaos comercial.

RABAT, rabaturi, s. n. Reducere de preț față de prețul cu amănuntul al mărfii. (În sintagma) Rabat comercial = parte din prețul de vânzare cu amănuntul, stabilită ca o cotă procentuală, destinată să acopere cheltuielile de circulație și să asigure beneficii organizațiilor comerciale; adaos comercial. – Din germ. Rabatt.

RABAT, rabaturi, s. n. Reducere din prețul de vînzare al unei mărfi. V. bonificație. Cît să cheltuiască ea?... Calculau pe zi kilogramele de carne, rabatul de la o consumație așa mare. VLAHUȚĂ, O. A. 244.

RABAT s.n. Reducere acordată cumpărătorului din prețul de vînzare al unei mărfi. ♦ (În economia socialistă) Rabat comercial = diferența dintre prețul cu ridicata al industriei și prețul de desfacere cu amănuntul. [< germ. Rabatt, cf. fr. rabais].

RABAT s. n. reducere de preț, scăzământ, bonificație ce se acordă de vânzător cumpărătorului. ♦ ~ comercial = parte din venitul net creat în sfera producției materiale destinată acoperirii cheltuielilor de circulație a mărfurilor și asigurării beneficiului întreprinderilor și organizațiilor comerciale. (< germ. Rabatt)

RABAT ~uri n. Reducere din prețul unei mărfi la vânzarea cu ridicata. ◊ ~ comercial diferența dintre prețul cu ridicata și prețul de desfacere cu amănuntul. /<germ. Rabatt

rabat n. scăderea prețului sau a valorii.

*rabát n., pl. urĭ (fr. rabat, id. [d. rabattre, compus d. re- și abattre] = rabais, rabat. V. abat). Barb. Scăzămînt, reducere din preț acordată unuĭ cumpărător cînd cumpără maĭ mult. V. remiză.

rabat s. n., pl. rabaturi

rabat s. n., pl. rabaturi

rabat s. n., pl. rabaturi

RABAT s. 1. reducere, scăzământ. (A face un ~ la prețul unei mărfi.) 2. rabat comercial v. adaos comercial. (~ prevăzut de lege pentru o marfă.)

RABAT s. reducere, scăzămînt. (A face un ~ la prețul unei mărfi.)

rabat (rabaturi), s. n. – Reducere de preț. Germ. Rabatt (Candrea).

RABAT (în arabă: ER-RIBᾹT), capitala Marocului, situată în NV țării, pe țărmul Oc. Atlantic, la gura de vărsare a fluviului Bou Regreg; 623,5 mii loc. (1994). Nod feroviar și rutier. Aeroport (în suburbia Salé). Port. Pr. centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-științific și turistic. Ind. metalurgiei neferoase, de prelucr. a lemnului, textilă, a mat. de constr. (cărămidă, azbest), pielăriei și încălțămintei, alim. Producția de covoare și de pături. Poligrafie. Artizanat. Universitatea Muhammad V (1957); Institut agronomic și veterinar (1966); Academie Națională (1977); Biblioteca Națională (1920); Universitatea musulmană (sec. 12-17). Teatru; Orchestră simfonică. Muzee de arheologie (1920), artă decorativă (1915) și artizanat. Moscheea Hassan (1190-1195), cu minaret de 44 m înălțime, fortăreața Kasbah Oudaïa (sec. 12), cu porțile Oudaïa, Bāb-ar-Ruwāh ș.a., moscheile Yakub al-Mansur (sec. 18), Moulay-Sliman (sec. 19) ș.a., mausoleul lui Muhammad V; Palatul Regal (1950); Grădini în stil andaluz. Fundat de fenicieni, apoi colonie romană cu numele Sala, iar în sec. 8-10 a fost sediul unei mănăstiri musulmane fortificate. În 1150, califul almohad Abd al-Mūmin (1130-1163) a întemeiat un punct întărit cu numele Ribat (= tabără) unde și-a încartiruit trupele, în vederea „războiului sfânt” împotriva creștinilor din Pen. Iberică. În Ev. med. a fost important centru al corsarilor sarazini. În perioada 1627-1666 a fost capitala unui stat independent; centrul ad-tiv (1912-1956) al protectoratului francez Maroc, iar din 1956 capitala regatului Maroc.

RABAT, oraș în Malta, în partea central-vestică a ins. Gozo; 11,7 mii loc. (2003). Ind. textilă (covoare) și alim. (vinuri). Vestigii din perioada romană. Biserici și mănăstiri medievale. Palatul Verdala (1586); palatul Sf. Sofia (sec. 12). Catedrală. Muzeu de antichități romane. Ziduri de fortificație ale orașului datând din sec. 18. Cunoscut și sub numele Victoria.