7 definiții pentru rașel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÁȘEL, rașele, s. n. Mașină de tricotat, echipată cu două sisteme de ace cu limbă, cu ajutorul căreia se obțin tricoturi din urzeală cu legături caracteristice. [Acc. și: rașél] – Et. nec.

rașel sn [At: DEX / Pl: ~e / E: nct] Mașină de tricotat, echipată cu două sisteme de ace cu limbă, cu ajutorul căreia se obțin tricoturi din urzeală cu legături caracteristice.

RAȘÉL, rașele, s. n. Mașină de tricotat, echipată cu două sisteme de ace cu limbă, cu ajutorul căreia se obțin tricoturi din urzeală cu legături caracteristice. – Et. nec.

RÁȘEL s.n. Mașină de tricotat, având două sisteme de ace cu limbă. ◊ Tricot rașel = tricot din urzeală cu legături caracteristice obținut la această mașină. [< germ. Raschel(maschine)].

RÁȘEL s. n. mașină rectilinie de tricotat. (< germ. Raschel/maschine/)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: rașel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rașel
  • rașelul
  • rașelu‑
plural
  • rașele
  • rașelele
genitiv-dativ singular
  • rașel
  • rașelului
plural
  • rașele
  • rașelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

rașel

  • 1. Mașină de tricotat, echipată cu două sisteme de ace cu limbă, cu ajutorul căreia se obțin tricoturi din urzeală cu legături caracteristice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Tricot rașel = tricot din urzeală cu legături caracteristice obținut la această mașină.
      surse: DN

etimologie: