12 definiții pentru rări


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂRÍ, răresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de același fel) A fi, a se afla, a deveni (mai) rar față de celălalt (în timp sau în spațiu). ♦ (Despre oameni) A deveni mai puțini la număr. 2. Refl. și tranz. A fi, a deveni sau a face să fie, să devină mai puțin des sau mai puțin compact. 3. Tranz. A încetini ritmul unor acțiuni. ◊ Expr. A (o) mai rări cu ceva = a face, a da, a oferi ceva la intervale mai mari decât de obicei, a încetini ritmul unei activități, a o lăsa mai domol. A (o) mai rări de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. – Din rar.

RĂRÍ, răresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de același fel) A fi, a se afla, a deveni (mai) rar față de celălalt (în timp sau în spațiu). ♦ (Despre oameni) A deveni mai puțini la număr. 2. Refl. și tranz. A fi, a deveni sau a face să fie, să devină mai puțin des sau mai puțin compact. 3. Tranz. A încetini ritmul unor acțiuni. ◊ Expr. A (o) mai rări cu ceva = a face, a da, a oferi ceva la intervale mai mari decât de obicei, a încetini ritmul unei activități, a o lăsa mai domol. A (o) mai rări de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. – Din rar.

rări [At: ANON. CAR. / S și: (înv) reri / Pzi: ~resc / E: rar] 1-2 vtr (Îoc a îndesi; d. obiecte de același fel sau d. colectivități, mulțimi, corpuri compuse din unități identice) A fi sau a deveni (mai) rar (1). 3-4 vtr (Îoc a îndesi; d. obiecte de același fel sau d. colectivități, mulțimi, corpuri compuse din unități identice) A fi sau a deveni (mai) puțin numeros. 5-6 vtr (Îoc a îndesi; d. obiecte de același fel sau d. colectivități, mulțimi, corpuri compuse din unități identice) A fi sau a deveni (mai) puțin compact, cu densitate (mai) mică. 7 vr (Rar) A se reduce la mai puțin Si: a se micșora, a scădea. 8 vt (Îoc a îndesi) A face ca într-un șir, obiectele de același fel să fie mai rare (4) (îndepărtându-le unele de altele sau eliminând unele din ele) Si: (reg) a rărici. 9 vt (Reg; d. plante) A copili (2). 10 vt (Îoc a grăbi) A încetini ritmul unor acțiuni. 11 vr A se succeda la intervale de timp depărtate. 12 vt (Îe) A (o) mai ~ cu ceva A impune un lucru la intervale mai mari (sau în cantitate mai mică) decât de obicei. 13 vt (Îae) A o lăsa mai domol. 14 vt (Îe) A o (mai) (sau cam) ~ de (pe) undeva A se duce undeva din ce în ce mai rar. 15 vt (Îae) A pleca de undeva.

RĂRÍ, răresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de același fel) A fi, a se afla, a deveni (mai) rar (în timp sau în spațiu). Casele se răriră, încetară. DUMITRIU, N. 13. Gloanțele ș-au rărit acum și mai mult. CAMIL PETRESCU, U. N. 270. Frunza-n codru s-au rărit, Satele s-au înmulțit, Poterele s-au pornit. ALECSANDRI, P. P. 258. ♦ (Despre un întreg) A avea elementele componente (prea) distanțate între ele, a fi (sau a deveni) mai puțin compact. Pădurea prinse a se rări. SADOVEANU, O. I 62. Iarna vine, vara trece Și pădurea s-a rărit. ALECSANDRI, O. 67. ◊ (Impersonal) Într-o zi, umblînd prin pădure, văzură că de-o parte li se rărește, ca și cînd ar fi aproape de-o margine. RETEGANUL, P. I 45. ♦ (Despre oameni) A deveni mai puțin numeros; (despre colective) a cuprinde mai puțini oameni. 2. Tranz. A face ca un șir de obiecte să fie mai puțin dese (îndepărtîndu-le unele de altele sau eliminînd pe unele dintre ele); a face ca un întreg să fie mai puțin compact (îndepărtînd între ele părțile componente sau eliminînd pe unele dintre ele). Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. EMINESCU, O. I 214. Din crăchițe (= crăcuțe) mi-a rărit. ȘEZ. VII 22. ◊ Refl. pas. Dacă popușoii se găsesc lăsați prea deși... acum se mai răresc. PAMFILE, A. R. 76. 3. Tranz. A încetini ritmul unor acțiuni, a lăsa între ele o distanță mai mare decît cea obișnuită. Din a opta zi, băiatul începu să rărească scrisul. Și chiar pînă atunci, le dase prea puține deslușiri: gazdă bună, birt bun; era mulțumit. BASSARABESCU, V. 21. ◊ Expr. A (o) mai rări cu ceva = a da, a oferi, a impune un lucru la intervale mai lungi (sau în cantitate mai mică) decît de obicei; a o lăsa mai domol. Măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai rărește. NEGRUZZI, S. I 186. A o (mai) rări de (pe) undeva = a se duce undeva din ce în ce mai rar. De prin clasa a șasea... o rărise de pe la școală. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. Cînd era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. CREANGĂ, A. 70.

A RĂRÍ ~ésc tranz. A face să se rărească. ◊ A (o) mai ~ cu ceva a reduce periodicitatea sau intensitatea unei acțiuni. A (o) mai ~ pe undeva (sau pe la cineva) a se duce mai rar pe undeva (sau pe la cineva). /Din rar

A SE RĂRÍ se ~éște intranz. A deveni mai rar. Pânza s-a rărit. /Din rar

rărì v. 1. a (se) face rar; 2. a veni rar: o cam răriam de pe acasă CR.; 3. a merge rar; a o rări dela școală. [Lat. RARESCERE].

rărésc v. tr. (d. rar saŭ lat. raresco, raréscere; sp. ralecer). Fac rar: a rări o pădure tăind copaciĭ, moartea rărea ceata noastră. A o rări, a veni rar saŭ chear de loc: după ce-a făcut pozna, a rărit-o de pe la noĭ. V. refl. Păru i s’a rărit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rărésc, imperf. 3 sg. răreá; conj. prez. 3 să răreáscă

rărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rărésc, imperf. 3 sg. răreá; conj. prez. 3 sg. și pl. răreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂRÍ vb. 1. v. spația. 2. a se destrăma, (prin Olt.) a se siti. (Pânza să ~.) 3. a se destrăma, (rar) a se dezlâna. (O vestă de lână care s-a ~.)

RĂRI vb. 1. a depărta, a distanța, a îndepărta, a spația, (înv.) a spaționa. (A ~ literele unui cuvînt.) 2. a se destrăma, (prin Olt.) a se siti. (Pînza s-a ~.) 3. a se destrăma, (rar) a se dezlîna. (O vestă de lînă care s-a ~.)

Intrare: rări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rări
  • rărire
  • rărit
  • răritu‑
  • rărind
  • rărindu‑
singular plural
  • rărește
  • răriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răresc
(să)
  • răresc
  • răream
  • rării
  • rărisem
a II-a (tu)
  • rărești
(să)
  • rărești
  • răreai
  • răriși
  • răriseși
a III-a (el, ea)
  • rărește
(să)
  • rărească
  • rărea
  • rări
  • rărise
plural I (noi)
  • rărim
(să)
  • rărim
  • răream
  • rărirăm
  • răriserăm
  • rărisem
a II-a (voi)
  • răriți
(să)
  • răriți
  • răreați
  • rărirăți
  • răriserăți
  • răriseți
a III-a (ei, ele)
  • răresc
(să)
  • rărească
  • răreau
  • rări
  • răriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)