6 definiții pentru răboji


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răboji vt [At: DAVILA, V. V. 157 / Pzi: ~jesc / E: răboj] (Rar) A însemna pe răboj (1).

RĂBOJÍ, răbojesc, vb. I. Tranz. (Rar) A însemna pe răboj. – Din răboj.

RĂBOJÍ, răbojesc, vb. I. Tranz. (Rar) A însemna pe răboj. – Din răboj.

RĂBOJÍ, răbojesc, vb. IV. Tranz. A însemna pe răboj. (Fig.) Spune celor de pe-acuma, că spătarul Dragomir Și-a văzut de datorie patruzeci de ani în șir; Că hotarele domniei sînt de spada-i rotunjite, Și că orice biruințe sînt pe trupu-i răbojite! DAVILA, V. V. 157.

A RĂBOJÍ ~ésc tranz. rar A însemna pe răboj. /Din răboj


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răbojí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răbojésc, imperf. 3 sg. răbojeá; conj. prez. 3 să răbojeáscă

răbojí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răbojésc, imperf. 3 sg. răbojeá; conj. prez. 3 sg. și pl. răbojeáscă

Intrare: răboji
verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răboji
  • răbojire
  • răbojit
  • răbojitu‑
  • răbojind
  • răbojindu‑
singular plural
  • răbojește
  • răbojiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răbojesc
(să)
  • răbojesc
  • răbojeam
  • răbojii
  • răbojisem
a II-a (tu)
  • răbojești
(să)
  • răbojești
  • răbojeai
  • răbojiși
  • răbojiseși
a III-a (el, ea)
  • răbojește
(să)
  • răbojească
  • răbojea
  • răboji
  • răbojise
plural I (noi)
  • răbojim
(să)
  • răbojim
  • răbojeam
  • răbojirăm
  • răbojiserăm
  • răbojisem
a II-a (voi)
  • răbojiți
(să)
  • răbojiți
  • răbojeați
  • răbojirăți
  • răbojiserăți
  • răbojiseți
a III-a (ei, ele)
  • răbojesc
(să)
  • răbojească
  • răbojeau
  • răboji
  • răbojiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)