7 definiții pentru păunar
Explicative DEX
PĂUNAR, păunare, s. n. (Rar) Loc unde se cresc sau se țin păuni. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -ar.
PĂUNAR, păunare, s. n. (Rar) Loc unde se cresc sau se țin păuni. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
păunar [At: POLIZU / Pl: (1) ~e, (2-4) ~i / E: păun + -ar] 1 sn (Asr) Loc unde se țin sau se cresc păunii (1). 2-3 sm (Rar) Persoană care (crește sau) vinde păuni 4 sm (Reg) Jandarm.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂUNAR, păunare, s. n. (Regional) Locul unde se țin sau se cresc păunii. În celar că mi-a băgat-o, în celar, în păunar. TEODORESCU, P. P. 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂUNAR ~i m. rar Persoană care se ocupă cu creșterea păunilor. [Sil. pă-u-] /păun + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
păunar (rar) (desp. pă-u-) s. n., pl. păunare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păunar (rar) (pă-u-) s. n., pl. păunare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păunar s n., pl. păunare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: pă-u-nar
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
păunar, păunaresubstantiv neutru
- 1. Loc unde se cresc sau se țin păuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În celar că mi-a băgat-o, în celar, în păunar. TEODORESCU, P. P. 20. DLRLC
-
etimologie:
- Păun + -ar. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.