6 definiții pentru pătulire
Explicative DEX
PĂTULIRE, pătuliri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) pătuli și rezultatul ei. – V. pătuli.
PĂTULIRE, pătuliri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) pătuli și rezultatul ei. – V. pătuli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
pătulire sf [At: I. IONESCU, C. 48/14 / Pl: ~ri / E: pătuli] 1 Depozitare în hambare, în pătule1 (8, 10). 2 Bătătorire spre a se așeza bine Si: păturire (4). 3 Așezare în straturi Si: păturire (5). 4 Călcare în picioare a semănăturilor, culcându-le la pământ Si: păturire (6). 5 Turtire. 6 Aplecare spre pământ a ierbii din cauza vântului, a ploii etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂTULIRE, pătuliri, s. f. (Regional) Acțiunea de a se pătuli; cădere, lăsare la pămînt. Grînele căzute se seceră anevoie, se iau după cum vine și pătulirea, în răspăr. I. CR. III 225.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
pătulire (pop.) s. f., g.-d. art. pătulirii; pl. pătuliri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pătulire (pop.) s. f., g.-d. art. pătulirii; pl. pătuliri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pătulire s. f., g.-d. art. pătulirii; pl. pătuliri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pătulire, pătulirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) pătuli și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Grînele căzute se seceră anevoie, se iau după cum vine și pătulirea, în răspăr. I. CR. III 225. DLRLC
-
etimologie:
- pătuli DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.