10 definiții pentru pălire (paliditate)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂLIRE2 s. f. Faptul de a păli2; paloare, paliditate. – V. păli2.

PĂLIRE2 s. f. Faptul de a păli2; paloare, paliditate. – V. păli2.

pălire1 sf [At: MINEIUL (1776), 85r2/32 / Pl: ~ri / E: păli1] 1 (Îrg) Încălzire prea tare de către o sursă de căldură. 2 Dogoare. 3 Bronzare. 4 Ofilire a plantelor. 5 Pârguire a fructelor. 6 Decolorare a țesăturilor Si: spălăcire. 7 Pipernicire a fructelor. 8 (Pop) Lovire. 9 (Pop) Doborâre. 10 (Rar) Omorâre. 11 (Fig) Apariție bruscă a unui sentiment copleșitor. 12 (Bot; reg) Cornul-secarei (Claviceps purpurea).

pălire2 sf [At: DLRU / Pl: ~ri / E: păli2] 1 Îngălbenire a feței din cauza unei emoții. 2 (Pex) Paloare (1). 3 Pierdere a intensității luminii. 4 (Fig) Pierdere a importanței.

PĂLIRE s. f. Acțiunea de a păli2 și rezultatul ei; paloare, paliditate. Abia din răceala și din pălirea lor se putu ea domiri în sfîrșit că erau toți uciși de săgețile dogoritoare ale lui Apolon. ODOBESCU, S. III 302. ♦ Îngălbenire, ofilire a unei plante. Cerealele de primăvară ajung cu 3-5 zile mai devreme la coacere decît cele neiarovizate și astfel scapă de pălire. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2908.

pălire f. acțiunea de a păli (după diferitele sensuri ale verbelor omonime).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pălire s. f., g.-d. art. pălirii

pălire s. f., g.-d. art. pălirii

pălire s. f., g.-d. art. pălirii; pl. păliri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂLIRE s. îngălbenire, ofilire, uscare, veștejire, (pop.) gălbenire. (~ unei plante.)

Intrare: pălire (paliditate)
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pălire
  • pălirea
plural
  • păliri
  • pălirile
genitiv-dativ singular
  • păliri
  • pălirii
plural
  • păliri
  • pălirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pălire, pălirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a păli. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Abia din răceala și din pălirea lor se putu ea domiri în sfîrșit că erau toți uciși de săgețile dogoritoare ale lui Apolon. ODOBESCU, S. III 302. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.