8 definiții pentru păienjeniță
Explicative DEX
păienjeniță sf [At: ARGHEZI, VERS. 191 / V: panjăn~, păin~, păn~ / Pl: ~țe / E: păianjen + -iță] 1-2 (Șhp) Femelă a păianjenului (1) (mică) Si: (reg) păinjenoaică. 3 (Reg; îf pănjeniță, panjăniță) Păhuie1 (3).
PĂINJENIȚĂ, păinjenițe, s. f. (Rar) Femela păianjenului (1). [Pr.: pă-in-] – Păinjen + suf. -iță.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINJENIȚĂ, păinjenițe, s. f. (Rar) Femela păianjenului (1). [Pr.: pă-in-] – Păinjen + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
panjăniță sf vz păienjeniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
păinjeniță sf vz păienjeniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pănjeniță sf vz păienjeniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
păienjeniță (rar) s. f., g.-d. art. păienjeniței; pl. păienjenițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
păienjeniță (rar) s. f., g.-d. art. păienjeniței; pl. păienjenițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păienjeniță s. f., g.-d. art. păienjeniței; pl. păienjenițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
păienjeniță, păienjenițesubstantiv feminin
etimologie:
- Păinjen + -iță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.