6 definiții pentru păcătuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂCĂTUIRE, păcătuiri, s. f. Acțiunea de a păcătui și rezultatul ei. – V. păcătui.

PĂCĂTUIRE, păcătuiri, s. f. Acțiunea de a păcătui și rezultatul ei. – V. păcătui.

păcătuire sf [At: DRLU / Pl: ~ri / E: păcătui] 1-2 Încălcare (gravă) a normelor religioase, comițând un păcat2 (1-2). 3-4 Abatere (gravă) de la preceptele morale, comițând un păcat2 (3-4).

PĂCĂTUIRE s. f. Acțiunea de a păcătui și rezultatul ei; păcat. Eu însumi am căzut în această păcătuire generală și am dat votul pentru un om vechi. BOLINTINEANU, O. 457.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

păcătuire s. f., g.-d. art. păcătuirii; pl. păcătuiri

păcătuire s. f., g.-d. art. păcătuirii; pl. păcătuiri

păcătuire s. f., g.-d. art. păcătuirii; pl. păcătuiri

Intrare: păcătuire
păcătuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păcătuire
  • păcătuirea
plural
  • păcătuiri
  • păcătuirile
genitiv-dativ singular
  • păcătuiri
  • păcătuirii
plural
  • păcătuiri
  • păcătuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

păcătuire, păcătuirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a păcătui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păcat
    • format_quote Eu însumi am căzut în această păcătuire generală și am dat votul pentru un om vechi. BOLINTINEANU, O. 457. DLRLC
etimologie:
  • vezi păcătui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.