PÂRPĂLIRE, păipăliri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) pârpăli și rezultatul ei. [Var.: perpelire s. f.] – V. pârpăli.

pârpălire sf [At: DEX / Pl: ~ri / E: pârpăli] 1 Frigere (a cărnii animalelor). 2 Trecere prin flacără sau punere la foc iute a unor alimente, în special a porumbului. 3 Ardere pe deasupra a unor alimente, mai ales a porumbului. 4 Încălzire rapidă (a unor alimente). 5 Distrugere prin atingere cu o sursă de căldură sau prin opărire (a părului animalelor tăiate pentru hrană). 6 (Pex) Pârlire (5). 7 (Reg) Jumulire. 8 Încălzire a cuiva la dogoarea focului sau la soare. 9 (Înv) Dogorire. 10 Mișcări spasmodice cauzate de o durere puternică. 11 (Fig) Frământare sufletească provocată de o situație dificilă. 12 (Pex) Neliniște manifestată prin răsucirea în așternut din cauza unei dureri fizice sau sufletești.

PÂRPĂLIRE, pârpăliri, s. f. Acțiunea de a (se) pârpăli și rezultatul ei. [Var.: perpelire s. f.] – V. pârpăli.

perpelire^[1] sf vz pârpălire

!pârpălire (pârpăleală) (pop.) s. f., g.-d. art. pârpălirii; pl. pârpăliri

!pârpălire/perpelire² (acțiunea de a frige/pârli) (pop.) s. f., g.-d. art. pârpălirii/perpelirii; pl. pârpăliri/perpeliri corectat(ă)

pârpălire/perpelire s. f. (acțiunea de a frige, de a arde), g.-d. art. pârpălirii/perpelirii; pl. pârpăliri/perpeliri

!perpelire (perpeleală) s. f., g.-d. art. perpelirii

perpelire¹ (acțiunea de a se agita) s. f., g.-d. art. perpelirii

perpelire² v. pârpălire

perpelire (acțiunea de a se agita) s. f., g.-d. art. perpelirii