opțiuni
  • info

8 definiții pentru pânzui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pânzui [At: SĂGHINESCU, V. 99 / Pzi: ~esc / E: pânză + -ui] 1 vt (Reg; c. i. morți) A înfășura cu giulgiu. 2 vr (Reg; îe) A i se ~ ochii A i se împânzi privirea. 3 vt (Nob; c. i. pânzele unei nave) A fixa pe catarg. 4 (Reg; c. i. tăișul unei securi, al unui topor) A oțeli.

PÎNZUI pînzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Rar) A acoperi cu giulgiu fața sau trupul unui mort. Alei! dragă, de ești viu, Spune mamei ca s-o știu, Iar de nu, să te bocesc, Trupul să ți-l pînzuiesc, Podurile să-ți gătesc. ALECSANDRI, P. P. 137. 2. A prinde pînza (2 c) pe catarg, a întinde vintrelele. Calipso-i mai aduce pînzetură De pînzuit catargul. MURNU, O. 87.

PÎNZUI, pînzuiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Rar) A acoperi cu un giulgiu fața sau trupul unui mort. 2. A prinde pînza pe catarg, a întinde vîntrele. – Din pînză.

pănzuì v. a înfășura în pănza mortuară: trupul să ți-l pănzuesc POP.

pînzuĭésc v. tr. (d. pînză). Rar. Înfășor un mort în pînză. Pun unuĭ topor maĭ prost o pînză (o pană, un tăiș) de oțel.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PÂNZUI vb. v. căli, oțeli.

pînzui vb. v. CĂLI. OȚELI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pânzui, pânzuiesc, vb. IV (reg.) 1. a înfășura pe cineva în pânză mortuară. 2. (despre nave) a prinde, a fixa pânza pe catarg. 3. a oțeli (o secure, un topor).

Intrare: pânzui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pânzui
  • pânzuire
  • pânzuit
  • pânzuitu‑
  • pânzuind
  • pânzuindu‑
 singular plural
  • pânzuiește
  • pânzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pânzuiesc
 (să)
  • pânzuiesc
  • pânzuiam
  • pânzuii
  • pânzuisem
a II-a (tu)
  • pânzuiești
 (să)
  • pânzuiești
  • pânzuiai
  • pânzuiși
  • pânzuiseși
a III-a (el, ea)
  • pânzuiește
 (să)
  • pânzuiască
  • pânzuia
  • pânzui
  • pânzuise
plural I (noi)
  • pânzuim
 (să)
  • pânzuim
  • pânzuiam
  • pânzuirăm
  • pânzuiserăm
  • pânzuisem
a II-a (voi)
  • pânzuiți
 (să)
  • pânzuiți
  • pânzuiați
  • pânzuirăți
  • pânzuiserăți
  • pânzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • pânzuiesc
 (să)
  • pânzuiască
  • pânzuiau
  • pânzuiră
  • pânzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pânzui, pânzuiescverb

  • 1. rar A acoperi cu giulgiu fața sau trupul unui mort. DLRLC
    • format_quote Alei! dragă, de ești viu, Spune mamei ca s-o știu, Iar de nu, să te bocesc, Trupul să ți-l pînzuiesc, Podurile să-ți gătesc. ALECSANDRI, P. P. 137. DLRLC
  • 2. A prinde pânza pe catarg, a întinde vintrelele. DLRLC
    • format_quote Calipso-i mai aduce pînzetură De pînzuit catargul. MURNU, O. 87. DLRLC
etimologie:
  • pânză DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.