8 definiții pentru puțintime
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUȚINTIME s. f. (Rar) Puținătate. – Puțin[el] + suf. -ime.
PUȚINTIME s. f. (Rar) Puținătate. – Puțin[el] + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
puțintime sf [At: MARIAN ap. CADE / E: puțintel] (Rar) Puținătate (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUȚINTIME s. f. (Rar) Puținătate. Pretind totodată a cunoaște de pe mulțimea sau puțintimea... pufușorului cu care e acesta [cărăbușul] acoperit pe pîntece și picioare cum va fi vara ce urmează: călduroasă sau friguroasă. MARIAN, INS. 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
puțintime (rar) s. f., g.-d. art. puțintimii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
puțintime (rar) s. f., g.-d. art. puțintimii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
puțintime s. f., g.-d. art. puțintimii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUȚINTIME s. v. puținătate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
puțintime s. v. PUȚINĂTATE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
puțintimesubstantiv feminin
- 1. Puținătate. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: puținătate
- Pretind totodată a cunoaște de pe mulțimea sau puțintimea... pufușorului cu care e acesta [cărăbușul] acoperit pe pîntece și picioare cum va fi vara ce urmează: călduroasă sau friguroasă. MARIAN, INS. 21. DLRLC
-
etimologie:
- Puțin[el] + sufix -ime DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.