8 definiții pentru punctuleț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUNCTULEȚ, punctulețe, s. n. Punctișor. – Punct + suf. -uleț.

PUNCTULEȚ, punctulețe, s. n. Punctișor. – Punct + suf. -uleț.

punctuleț sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~e / E: punct + -uleț] 1-4 (Șhp) Punctișor (1-4).

punctuléț n., pl. e (dim. d. punct). Punct mic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

punctuleț (rar) (desp. punc-tu-) s. n., pl. punctulețe

punctuleț (rar) (punc-tu-) s. n., pl. punctulețe

punctuleț s. n. (sil. punc-), pl. punctulețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUNCTULEȚ s. punctișor, (rar) punctuliță.

PUNCTULEȚ s. punctișor, (rar) punctuliță.

Intrare: punctuleț
punctuleț substantiv neutru
  • silabație: punc-tu-leț info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punctuleț
  • punctulețul
  • punctulețu‑
plural
  • punctulețe
  • punctulețele
genitiv-dativ singular
  • punctuleț
  • punctulețului
plural
  • punctulețe
  • punctulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

punctuleț, punctulețesubstantiv neutru

etimologie:
  • Punct + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.