5 definiții pentru puișor (pl. -oare)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUIȘÓR1, (1) puișori, s. m., (2, 3) puișoare, s. n. 1. S. m. Diminutiv al lui pui1; puiuleț, puiuț. 2. S. n. (Reg.) Doniță mică. 3. S. n. Pernă mică, care se așază sub cap (peste o pernă mare); puiuț. [Pr.: pu-i-] – Pui1 + suf. -ișor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

puișór (pernă, doniță mică) s. n., pl. puișoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUIȘÓR s. 1. puiuț, (pop.) puiuleț. (~ de pasăre.) 2. v. pernuță.

PUIȘOR s. 1. puiuț, (pop.) puiuleț. (~ de pasăre.). 2. perniță, pernuță, pui, puiuț, (pop.) pernioară, pernișoară, (reg.) perinel, (Mold.) coltuc, (prin Munt.) fultuc, (prin Mold.) modiță. (Doarme pe un ~.)

puișor s. v. BĂNCUȚĂ. FIRFIRIC.

Intrare: puișor (pl. -oare)
puișor (pl. -oare) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puișor
  • puișorul
  • puișoru‑
plural
  • puișoare
  • puișoarele
genitiv-dativ singular
  • puișor
  • puișorului
plural
  • puișoare
  • puișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)