12 definiții pentru pugilat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUGILÁT, pugilate, s. n. Luptă cu pumnii goi practicată ca sport în antichitatea greco-romană. ♦ (Sport; rar) Box, pugilism; p. ext. bătaie, încăierare. – Din fr. pugilat, lat. pugilatus.

PUGILÁT s. n. Luptă cu pumnii goi practicată ca sport în antichitatea greco-romană. ♦ (Sport; rar) Box, pugilism; p. ext. bătaie, încăierare. – Din fr. pugilat, lat. pugilatus.

PUGILÁT, pugilate, s. n. (Rar) Luptă cu pumnii; p. ext. bătaie, încăierare. La asemenea pugilate, pletele date pe spate ale lui Mihai alcătuiau o puternică ispită pentru mîinile combatanților. CĂLINESCU, E. 73.

PUGILÁT s.n. Luptă cu pumnii în antichitate. ♦ Bătaie, încăierare cu pumnii. ♦ Box. [< fr. pugilat, cf. lat. pugilatus].

PUGILÁT s. n. 1. (ant.) luptă cu pumnii neacoperiți, la jocurile olimpice, premergătoare boxului. 2. bătaie, încăierare cu pumnii. (< fr. pugilat, lat. pugilatus)

PUGILÁT ~e n. 1) (în antichitate) Luptă sportivă în care adversarii se loveau cu pumnii goi. 2) Bătaie cu pumnii. 3) sport rar v. PUGILISM. /<fr. pugilat, lat. pugilatus

pugilat n. luptă cu pumnii, la cei vechi.

*pugilát n., pl. e și urĭ (lat. pugilatus, d. pugnus, pumn). Luptă cu pumniĭ la ceĭ vechĭ. Azĭ, bătaĭe cu pumniĭ. V. box.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pugilát s. n., pl. pugiláte

pugilát s. n., pl. pugiláte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PUGILÁT s. v. box, pugilism, sportul cu mănuși.

pugilat s. v. BOX. PUGILISM. SPORTUL CU MĂNUȘI.

Intrare: pugilat
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pugilat
  • pugilatul
  • pugilatu‑
plural
  • pugilate
  • pugilatele
genitiv-dativ singular
  • pugilat
  • pugilatului
plural
  • pugilate
  • pugilatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)