9 definiții pentru pudrare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUDRARE, pudrări, s. f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei. – V. pudra.
pudrare sf [At: POLIZU / Pl: ~rări / E: pudra] 1 Fardare cu pudră (1). 2 Acoperire cu un strat subțire de pulbere de zahăr etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUDRARE s. f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei. – V. pudra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PUDRARE s.f. Acțiunea de a (se) pudra și rezultatul ei; pudraj. [< pudra].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pudrare (desp. pu-dra-) s. f., g.-d. art. pudrării; pl. pudrări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!pudrare (pu-dra-) s. f., g.-d. art. pudrării; pl. pudrări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pudrare s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. pudrării; pl. pudrări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUDRARE s. (rar) prăfuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUDRARE s. (rar) prăfuire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pu-dra-re
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pudrare, pudrărisubstantiv feminin
etimologie:
- pudra DEX '09 DEX '98 DN