12 definiții pentru publicistic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUBLICISTIC, -Ă, publicistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Totalitatea publicațiilor periodice dintr-o anumită epocă, considerate ca mijloc de informare a publicului; presă. ♦ Îndeletnicirea publicistului. 2. Adj. Care aparține publiciștilor sau publicisticii (1), privitor la publiciști sau la publicistică. – Publicist + suf. -ic. Cf. germ. publizistisch.

PUBLICISTIC, -Ă, publicistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Totalitatea publicațiilor periodice dintr-o anumită epocă, considerate ca mijloc de informare a publicului; presă. ♦ Îndeletnicirea publicistului. 2. Adj. Care aparține publiciștilor sau publicisticii (1), privitor la publiciști sau la publicistică. – Publicist + suf. -ic. Cf. germ. publizistisch.

publicistic, ~ă [At: MAIORESCU, CR. I, 209 / Pl: ~ici, ~ice / E: publicist + -ic] 1 sf Totalitate a publicațiilor periodice dintr-un anumit interval de timp, dintr-o țară, dintr-un domeniu etc. considerate ca mijloc de informare a publicului Si: presă, (înv) publicitate (4). 2 sf Activitate a publicistului (2) Si: gazetărie, presă, (frr) publicism, (înv) publicitate (2), ziaristică. 3-5 a Care aparține (publiciștilor (1-2) sau) publicisticii (1) Si: gazetăresc, jurnalistic, ziaristic. 6-8 a Privitor (la publicist (1-2) sau) la publicistică (1) Si: gazetăresc, jurnalistic, ziaristic. 9-11 a Care provine (de la publicist (1-2) sau) de la publicistică (1) Si: gazetăresc, jurnalistic, ziaristic.

PUBLICISTIC, -Ă, publicistice, adj. De publicistică sau de publicist. După stilul artistic, cel mai apropiat de cel familiar este stilul oratoric.. iar apoi stilul publicistic. IORDAN, L. R. 130. La vîrsta cînd unii își dau doctoratul, el să aibă îndărătul lui o activitate publicistică remarcabilă. CĂLINESCU, E. O. I 266.

PUBLICISTIC, -Ă adj. De publicistică sau de publicist. [Cf. germ. publizistisch].

PUBLICISTIC, -Ă I. adj. de publicist(ică). II. s. f. 1. totalitatea publicațiilor dintr-un anumit interval de timp. 2. activitatea, profesiunea de publicist. (< germ. publizistisch, /II/ Publizistik)

PUBLICISTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de publicistică; propriu publicisticii; jurnalistic; ziaristic; gazetăresc. /<germ. publizistisch

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

publicistic (desp. pu-bli-) adj. m., pl. publicistici; f. publicistică, pl. publicistice

publicistic (pu-bli-) adj. m., pl. publicistici; f. publicistică, pl. publicistice

publicistic adj. m. (sil. -bli-), pl. publicistici; f. sg. publicistică, pl. publicistice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUBLICISTIC adj. gazetăresc, jurnalistic, ziaristic. (Stil ~; activitate ~; articol ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PUBLICISTIC, -Ă adj. (cf. germ. publizistisch): în sintagmele stil publicistic și text publicistic (v.).

Intrare: publicistic
publicistic adjectiv
  • silabație: pu-bli- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • publicistic
  • publicisticul
  • publicisticu‑
  • publicistică
  • publicistica
plural
  • publicistici
  • publicisticii
  • publicistice
  • publicisticele
genitiv-dativ singular
  • publicistic
  • publicisticului
  • publicistice
  • publicisticei
plural
  • publicistici
  • publicisticilor
  • publicistice
  • publicisticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

publicistic, publicisticăadjectiv

  • 1. Care aparține publiciștilor sau publicisticii, privitor la publiciști sau la publicistică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote După stilul artistic, cel mai apropiat de cel familiar este stilul oratoric... iar apoi stilul publicistic. IORDAN, L. R. 130. DLRLC
    • format_quote La vîrsta cînd unii își dau doctoratul, el să aibă îndărătul lui o activitate publicistică remarcabilă. CĂLINESCU, E. O. I 266. DLRLC
etimologie:
  • Publicist + sufix -ic. DEX '98 DEX '09
  • cf. limba germană publizistisch DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.