PUBLICIST, -Ă, publiciști, -ste, s. m. și f. Persoană care publică periodic lucrări cu caracter politic, social, cultural; persoană care publică articole în presă. – Din fr. publiciste.

publicist, ~ă smf [At: CR (1836), 43¹/1 / Pl: ~iști, ~e / E: fr publiciste] 1 Persoană care publică (2) opere cu caracter politic, social, cultural, legate de actualitate Si: autor (6). 2 Persoană care publică în calitate de profesionist articole în presă, răspunzând interesului public Si: gazetar, jurnalist, ziarist. 3 (Pgn; rar) Scriitor.

PUBLICIST, -Ă, publiciști, -ste, s. m. și f. Persoană care publică opere cu caracter politic, social, cultural; (sens curent) persoană care publică articole în presă. – Din fr. publiciste.

PUBLICIST, -Ă, publiciști, -ste, s. m. și f. Persoană care publică articole, recenzii, cronici (de obicei în reviste și ziare). Ca totdeauna, în cariera mea de modest publicist, eu iscălesc articolele mele. CARAGIALE, O. VII 507. Publiciștii emeriți, după talentul lor fiecare, și-au dat glasul laudei asupra marei acestei cugetări. RUSSO, S. 154.

PUBLICIST, -Ă s.m. și f. Scriitor; (spec.) scriitor de articole de revistă și de ziar. [< fr. publiciste, cf. rus. publițist].

PUBLICIST, -Ă s. m. f. cel care publică articole, recenzii, cronici în reviste și ziare; ziarist, gazetar, jurnalist. (< fr. publiciste)

PUBLICIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Scriitor care se ocupă de publicistică. 2) Persoană care publică în presă articole (cu tematică social-politică, culturală). /<fr. publiciste

publicist m. cel ce publică opere, articole de ziare sau de reviste.

*publicíst, -ă s. (fr. publiciste, acela care scrie despre politică, despre dreptu public ș. a.) Persoană care a dat în public ceva tipărit (carte orĭ articule de revistă orĭ de ziar).

publicist (desp. pu-bli-) s. m., pl. publiciști

publicist (pu-bli-) s. m., pl. publiciști

publicist s. m. (sil. -bli-), pl. publiciști

PUBLICIST s. v. ziarist.

PUBLICIST s. gazetar, jurnalist, ziarist. (Un ~ obiectiv.)