opțiuni
  • info
10 definiții pentru protos (s.m.)

Explicative DEX

PROTOS s. m. (Înv.; la jocurile de cărți) Cel care are dreptul să deschidă jocul. – Din ngr. prótos.

protos1 [At: (a. 1798) URICARIUL VIII, 441 / E: ngr πρῶτος] 1 no (Înv) Primul. 2 smi (Fam; la jocul de cărți) Cel care are dreptul să deschidă jocul Si: (înv) protie (3), protimie2 (2). 3 smi (Rar) Cel care este dispus să facă primul ceva.

protos2 sm vz protoz[1] block

  1. Posibil să fie vorba de cuv. prota, dar nu pot fi sigură. — LauraGellner

PROTOS s. m. invar. (Înv.; la jocurile de cărți) Cel care are dreptul să deschidă jocul. – Din ngr. prótos.

prótos m. fix (ngr. prôtos, primu). La jocu de cărțĭ, acela saŭ aceĭa care împarte cărțile saŭ are dreptu de a juca întîĭ: ești protos. V. proto-.

Ortografice DOOM

protos (înv.) s. m.

protos (înv.) s. m.

protos s. m. invar.

Etimologice

protos s. m. – Cel care deschide jocul de cărți. Ngr. πρῶτος (Gáldi 244). Este dubletul lui prot, s. m. (corector la o tipografie sau editură), din fr. prote. – Der. protie, s. f. (prioritate, preferință, prioritate la jocurile de cărți), din ngr. πρωτεία.

Enciclopedice

protos num. ord., subst., s. f. 1. Num. ord. (Înv.) Cel dintâi, primul dintr-o ierarhie. 2. Subst. Primul dintre clericii care oficiază un serviciu divin (când sunt mai mulți). 3. S. f. Protie. – Din gr. protos.

Intrare: protos (s.m.)
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protos
  • protosul
  • protosu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • protos
  • protosului
plural — —
vocativ singular
  • protosule
  • protose
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

protossubstantiv masculin

  • 1. învechit (La jocurile de cărți) Cel care are dreptul să deschidă jocul. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.