9 definiții pentru protoprezbiteră
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROTOPREZBITERĂ, protoprezbitere, s. f. (Înv.) Protopopeasă. – Din protoprezbiter.
protoprezbiteră sf [At: DL / Pl: ~re / E: protoprezbiter + -ă] (Înv) Protopopeasă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROTOPREZBITERĂ, protoprezbitere, s. f. Protopopeasă. – Protoprezbiter + suf. -ă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PROTOPRESBITERĂ, protopresbitere, s. f. Soție de protopresbiter.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
protoprezbiteră (înv.) (desp. -to-prez-) s. f., g.-d. art. protoprezbiterei; pl. protoprezbitere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
protoprezbiteră (înv.) (-to-prez-) s. f., g.-d. art. protoprezbiterei; pl. protoprezbitere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
protoprezbiteră s. f. (sil. -prez-), g.-d. art. protoprezbiterei; pl. protoprezbitere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROTOPRESBITERĂ s. v. protopopeasă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
protopresbiteră s. v. PROTOPOPEASĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pro-to-prez-bi-te-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
protoprezbiteră, protoprezbiteresubstantiv feminin
- 1. Protopopeasă. DEX '09 DLRLCsinonime: protopopeasă
etimologie:
- protoprezbiter DEX '09