opțiuni
  • info

13 definiții pentru probar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROBAR, probare, s. n. (Și în sintagma probar de litere) Album cu modele de litere, cifre și alte semne, inclusiv ornamente, pe care o tipografie le poate folosi la culegerea diferitelor lucrări. – Probă + suf. -ar.

probar [At: (a. 1811) BV III, 51 / V: (înv) prub~ sm / Pl: (1) ~i, (2) ~e / E: probă + -ar] (Tip) 1 sm (Înv) Zețar. 2 sn (Șîs ~ de litere) Album care cuprinde modelele de litere și de cifre de care dispune o tipografie. 3 Album de imprimare, în special de accidențe, executate într-o tipografie.

PROBAR, probare, s. n. Album care cuprinde modelele de litere și de cifre care pot fi executate într-o tipografie. – Probă + suf. -ar.

PROBAR, probare, s. n. Prospect cuprinzînd modelele de semne tipografice, de litere și de imprimate care pot fi executate într-o tipografie.

PROBAR s.n. Album de modele de litere, ornamente, linii etc. folosite într-o tipografie. ♦ Album de imprimare, în special de accidențe, executate într-o tipografie. [< probă + -ar, după germ. Probenbuch].

PROBAR s. n. album de modele de litere, ornamente, linii etc. într-o tipografie. (după germ. Probenbuch) corectat(ă)

PROBAR ~e n. poligr. Album cuprinzând probe (modele) ale garniturilor de caractere și alte semne tipografice. /probă + suf. ~ar

prubar sm vz probar

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

probar s. n., pl. probare

probar s. n., pl. probare

probar s. n., pl. probare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROBAR s. v. culegător, zețar.

probar s. v. CULEGĂTOR. ZEȚAR.

Intrare: probar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • probar
  • probarul
  • probaru‑
plural
  • probare
  • probarele
genitiv-dativ singular
  • probar
  • probarului
plural
  • probare
  • probarelor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prubar
  • prubarul
  • prubaru‑
plural
  • prubari
  • prubarii
genitiv-dativ singular
  • prubar
  • prubarului
plural
  • prubari
  • prubarilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

probar, probaresubstantiv neutru

  • 1. Album cu modele de litere, cifre și alte semne, inclusiv ornamente, pe care o tipografie le poate folosi la culegerea diferitelor lucrări. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    • 1.1. Album de imprimare, în special de accidențe, executate într-o tipografie. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.