5 definiții pentru proțăpire
Explicative DEX
PROȚĂPIRE, proțăpiri, s. f. Acțiunea de a (se) proțăpi și rezultatul ei. – V. proțăpi.
PROȚĂPIRE, proțăpiri, s. f. Acțiunea de a (se) proțăpi și rezultatul ei. – V. proțăpi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
proțăpire sf [At: LM / Pl: ~ri / E: proțăpi] 1 (Reg) Înțepenire. 2 Oprire. 3 Fixare a unei pene de lemn la anumite obiecte, pentru a le face să rămână deschise, despicate etc. Si: proțăpeală (3). 4 (Spc) Introducere a unui proțap (13) sau a unui căluș în gura cuiva, pentru a nu vorbi sau a nu țipa Si: proțăpeală (4). 5 (Rar) Lovire cu proțapul (3) Si: proțăpeală (5). 6 (Fam) Proptire (7) pe picioare Si: proțăpeală (6). 7 Luare a unei poziții rigide și provocatoare în fața cuiva Si: proțăpeală (7). 8 (Buc; fig) Constrângere a cuiva să facă ceva Si: proțăpeală (8). 9 (Reg; fig) Străpungere cu privirea Si: proțăpeală (9). 10 (Fig) Îngâmfare. 11 (Fig; rar) Împotrivire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
proțăpire s. f., g.-d. art. proțăpirii; pl. proțăpiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
proțăpire s. f., g.-d. art. proțăpirii; pl. proțăpiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
proțăpire s. f., g.-d. art. proțăpirii; pl. proțăpiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
proțăpire, proțăpirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) proțăpi și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- proțăpi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.