12 definiții pentru prisosință

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRISOSINȚĂ, prisosințe, s. f. Prisos (1); belșug. ◊ Loc. adv. Cu prisosință = din belșug, din plin; fig. în mod ireproșabil, dovedind un zel deosebit. – Prisosi + suf. -ință.

PRISOSINȚĂ, prisosințe, s. f. Prisos (1); belșug. ◊ Loc. adv. Cu prisosință = din belșug, din plin; fig. în mod ireproșabil, dovedind un zel deosebit. – Prisosi + suf. -ință.

prisosință sf [At: AETHIOPICA, 40r/3 / V: (îvr) pres~ / Pl: (rar) ~țe / E: prisosi + -ință] 1 (Asr) Prisos (1-2, 5-8). 2 (Îlav) Cu (sau, înv, de, din) ~ Mai mult decât trebuie. 3 (Pex; îal) Din plin. 4 (Pex; îal) Îndeosebi.

PRISOSINȚĂ, prisosințe, s. f. Belșug; prisos. Trăia în desfătări și în prisosință. SBIERA, P. 88. Din prisosința inimii grăiește gura. CONTEMPORANUL, VIII 199. ◊ Loc. adv. Cu prisosință = din belșug, din plin. Băiatul de la tapițer plecase, cinstit cu prisosință. BASSARABESCU, S. N. 182. [La ospăț] se schimbă vorbe și se bea cu prisosință. MACEDONSKI, O. I 104.

PRISOSINȚĂ ~e f. v. PRISOS.Cu ~ a) din belșug; din abundență; b) în mod ireproșabil. /a prisosi + suf. ~ință

prisosință f. stare prisositoare, abundanță.

prisosínță f., pl. e (d. prisosesc). Prisos, starea în care lucrurile prisosesc, supraabundanță: prisosință de mîncare, din prisosința inimiĭ vorbește gura. Cu prisosință, cu prisos, maĭ mult de cît trebuĭe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prisosință s. f., g.-d. art. prisosinței; pl. prisosințe

prisosință s. f., g.-d. art. prisosinței; pl. prisosințe

prisosință s. f., g.-d. art. prisosinței; pl. prisosințe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRISOSINȚĂ s. excedent, plus, prisos, surplus, (reg.) radăș, (înv.) prisoseală, prisosire, prisosit, prisositură, rămas. (O ~ de produse.)

Intrare: prisosință
prisosință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prisosință
  • prisosința
plural
  • prisosințe
  • prisosințele
genitiv-dativ singular
  • prisosințe
  • prisosinței
plural
  • prisosințe
  • prisosințelor
vocativ singular
plural
presosință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • presosință
  • presosința
plural
  • presosințe
  • presosințele
genitiv-dativ singular
  • presosințe
  • presosinței
plural
  • presosințe
  • presosințelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prisosință, prisosințesubstantiv feminin

etimologie:
  • Prisosi + sufix -ință. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.