13 definiții pentru primat (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIMÁT3, primați, s. m. Cel mai înalt grad în vechea ierarhie a Bisericii ortodoxe și catolice. ♦ (Adjectival; în sintagma) Mitropolit primat = (în trecut, în România) primul mitropolit al țării, cu reședința în București, președinte al sinodului și conducătorul Bisericii din întreaga țară; patriarh. – Din fr. primat, lat. primatis.

primat1 [At: CUGETĂRI, I, 103r/16 / V: (înv) ~e sm / Pl: ~ați / E: lat primas, -tis, fr primat] 1 sm Cel mai înalt grad în vechea ierarhie a bisericii ortodoxe și catolice. 2 a (Înv; îs) Mitropolit ~ Titlu dat primului mitropolit al unei țări Si: patriarh. 3-4 sm, a (Îas) (Persoană) care deține titlul de prim mitropolit al unei țări. 5 a (Îs) Cardinal ~ Cel dintâi dintre cardinali. 6-7 smf, a (Îas) (Persoană) care deține titlul de cardinal primat (5) Si: (înv) primas.

PRIMÁT3, primați, s. m. Cel mai înalt grad în vechea ierarhie a bisericii ortodoxe și catolice. ◊ (Adjectival; în sintagma) Mitropolit primat = (în trecut) titlu dat primului mitropolit al unei țări; patriarh. – Din fr. primat, lat. primatis.

PRIMÁT2, primați, adj. m. (În expr.) Mitropolit primat = (în trecut) primul mitropolit al țării, cu scaunul la București, care conducea biserica din întreaga țară.

PRIMÁT s.m. Arhiepiscop, primul mitropolit al țării. [< fr. primat, lat. primatus].

PRIMÁT2 I. adj. (despre prelați) primul în grad. II. s. m. primul mitropolit al țării. (< fr. primat, lat. primas, + -tis)

Primat a. și m. 1. primul arhiereu într’o țară; 2. în special, titlul Mitropolitului în București: Mitropolitul primat al României.

2) *primát adj. m. (lat. primas, -átis). Epitet al mitropolituluĭ din Bucureștĭ față de cel din Ĭașĭ în ainte de marele războĭ. Subst. Prelat superior în rang: arhiepiscopu Lyonuluĭ era primatu Galiilor, primatu vechiĭ Româniĭ e azĭ patriarh. S. n., pl. e (subînț. „animal”) orĭ f., pl. e (subînț. ființă). Zool. Animale din clasa cea maĭ înaltă, în care se consideră maĭmuțele și omu. V. mamifere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

primat1 (grad în ierarhia clericală) s. m., pl. primați

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

primát1, primați adj. (În trecut) Cel mai înalt grad din vechea ierarhie a Bis. ortodoxe și catolice. ◊ Mitropolit primat = titlu dat primului mitropolit al unei țări; patriarh. ◊ Primat papal = dogmă de credință a Bis. catolice, formulată la conciliul Vatican I (18 iulie 1870), potrivit căreia episcopul de Roma deține funcția de păstor suprem și de garant al unității Bis. universale ca „vicar” al lui Hristos pe pământ. Această dogmă a fost respinsă de Bis. ortodoxă. – Din fr. primat, lat. primatus.

Intrare: primat (persoană)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • primat
  • primatul
  • primatu‑
plural
  • primați
  • primații
genitiv-dativ singular
  • primat
  • primatului
plural
  • primați
  • primaților
vocativ singular
  • primatule
  • primate
plural
  • primaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

primat, primațisubstantiv masculin

  • 1. Cel mai înalt grad în vechea ierarhie a Bisericii ortodoxe și catolice. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.