6 definiții pentru prilejire

Explicative DEX

prilejire sf [At: COD. VOR. 84/14 / Pl: ~ri / E: prileji] 1 (Îrg) Întâmplare. 2 (Îrg) Ivire. 3 (Îrg) Nimerire. 4 (Îvr) Găsire. 5-6 (Înv) (Căutare sau) găsire a unui moment oportun. 7 (Îvr) Îngrijire. 8 (Înv) Prilej (6).

PRILEJIRE, prilejiri, s. f. (Învechit) Prilej, ocazie, împrejurare. Mă azvîrlii în căruță, surugiul scoase un răcnet sălbatic, care în acea prilejire mi se părea ca o cobe rea. RUSSO, O. 142.

prilejire f. împrejurare: într’această grea prilejire OD.

prilejíre f. Vechĭ. Ocaziune. Împrejurare.

Sinonime

PRILEJIRE s. v. caz, circumstanță condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.

prilejire s. v. CAZ. CIRCUMSTANȚĂ. CONDIȚIE. CONJUNCTURĂ. IPOSTAZĂ. ÎMPREJURARE. POSTURĂ. POZIȚIE. SITUAȚIE. STARE.

Intrare: prilejire
prilejire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prilejire
  • prilejirea
plural
  • prilejiri
  • prilejirile
genitiv-dativ singular
  • prilejiri
  • prilejirii
plural
  • prilejiri
  • prilejirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prilejire, prilejirisubstantiv feminin

  • 1. învechit Ocazie, prilej, împrejurare. DLRLC
    • format_quote Mă azvîrlii în căruță, surugiul scoase un răcnet sălbatic, care în acea prilejire mi se părea ca o cobe rea. RUSSO, O. 142. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.