13 definiții pentru pricăjit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICĂJIT, -Ă, pricăjiți, -te, adj. (Reg. și fam.) Care a rămas mic, nedezvoltat, care este insuficient dezvoltat; pipernicit. – V. pricăji.

PRICĂJIT, -Ă, pricăjiți, -te, adj. (Reg. și fam.) Care a rămas mic, nedezvoltat, care este insuficient dezvoltat; pipernicit. – V. pricăji.

pricăjit, ~ă a [At: HERODOT (1645), 69 / V: (reg) prec~, ~ăzit / Pl: ~iți, ~e / E: pricăji] 1 (Îvr; d. oameni) Bolnav de lepră. 2 (D. ființe și plante) Care s-a oprit din creștere, din dezvoltare. 3 (D. ființe și plante) Care a degenerat biologic Si: chircit, închircit, pipernicit, pirpiriu, prizărit, sfrijit, (reg) obidnic, pimnicit, patic, pizghirit, răit, (rar) nevoiaș. 4 Cu un aspect sărăcăcios. 5 Care duce o viață grea, chinuită. 6 (Reg) Blestemat.

PRICĂJIT, -Ă, pricăjiți, -te, adj. (Regional) Nedezvoltat îndeajuns; pipernicit, sfrijit. Lumea e plină de fel de fel de oameni. Nu toți sînt frumoși. Vezi arbori înalți, drepți... și arbori chirciți, pricăjiți. STANCU, D. 13. Grîul s-a ars, chircit, cu un singur nod în pai, rar și cu pecingini goale în lan, ca țepii pricăjiți dintr-o barbă de spîn. C. PETRESCU, R. DR. 151.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRICĂJIT adj. v. abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, scheletic, sfrijit, slab, supărat trist.

PRICĂJIT adj., s. v. afurisit, bleg, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, lepros, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, rău, stupid, ticălos, tont, tontălău.

PRICĂJIT adj. chircit, degenerat, închircit, nedezvoltat, pipernicit, pirpiriu, prizărit, sfrijit, (rar) nevoiaș, slab, sterp, (înv. și reg.) scăzut, (reg.) izinit, obidnic, pimnicit, pizghirit, răit, șiștav, (prin Ban.) miciculat, (prin Bucov. și Transilv.) prilestit, (prin Olt.) tîrcav. (Plantă ~.)

pricăjit adj. v. ABĂTUT. AMĂRÎT. DEPRIMAT. DESCURAJAT. INDISPUS. ÎNDURERAT. ÎNTRISTAT. MÎHNIT. NECĂJIT. SFRIJIT. SLAB. SUPĂRAT. TRIST.

pricăjit adj., s. v. AFURISIT. BLEG. BLESTEMAT. CÎINOS. HAIN. ÎNDRĂCIT. LEPROS. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. RĂU. STUPID. TICĂLOS. TONT. TONTĂLĂU.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pricăjit, -ă, pricăjiți, -te, adj. – Nedezvoltat, chircit, pipernicit. – Din pricăji „a se pipernici” (DEX, MDA) < pricaz „semn rău, piază rea” (< sl. pricazǔ).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pricăjit, -ă, pricăjiți, -te adj. (pop.) care a rămas mic / nedezvoltat

Intrare: pricăjit
pricăjit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricăjit
  • pricăjitul
  • pricăjitu‑
  • pricăji
  • pricăjita
plural
  • pricăjiți
  • pricăjiții
  • pricăjite
  • pricăjitele
genitiv-dativ singular
  • pricăjit
  • pricăjitului
  • pricăjite
  • pricăjitei
plural
  • pricăjiți
  • pricăjiților
  • pricăjite
  • pricăjitelor
vocativ singular
plural
precăjit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pricăzit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pricăjit, pricăjiadjectiv

  • 1. regional familiar Care a rămas mic, nedezvoltat, care este insuficient dezvoltat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lumea e plină de fel de fel de oameni. Nu toți sînt frumoși. Vezi arbori înalți, drepți... și arbori chirciți, pricăjiți. STANCU, D. 13. DLRLC
    • format_quote Grîul s-a ars, chircit, cu un singur nod în pai, rar și cu pecingini goale în lan, ca țepii pricăjiți dintr-o barbă de spîn. C. PETRESCU, R. DR. 151. DLRLC
etimologie:
  • vezi pricăji DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.