6 definiții pentru presimț
Explicative DEX
presimț sn [At: F (1871), 603 / V: (reg) presimt / Pl: ~uri / E: pvb presimți] (Îrg) Presimțire.
PRESIMȚ s. n. (Rar) Presimțire. (Cu pronunțare regională) Copila, ca mai mărișoară, avea un presîmț rău și îmbiase și pe frate-său să nu se ducă. SBIERA, P. 170.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRESIMȚ s. n. (Rar) Presimțire. – Postverbal al lui presimți.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
presimt sn vz presimț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
PRESIMȚ s. v. presentiment, presimțire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
presimț s. v. PRESENTIMENT. PRESIMȚIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: presimț
presimț substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
presimt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
presimț, presimțurisubstantiv neutru
- 1. Presentiment, presimțire. DLRLCsinonime: presentiment presimțire
- Copila, ca mai mărișoară, avea un presîmț rău și îmbiase și pe frate-său să nu se ducă. SBIERA, P. 170. DLRLC
-
etimologie:
- presimți DLRM