9 definiții pentru presgarnitură
Explicative DEX
PRESGARNITURĂ, presgarnituri, s. f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini. – Din fr. presse-garniture.
PRESGARNITURĂ, presgarnituri, s. f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini. – Din fr. presse-garniture.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
presgarnitură sf [At: LTR2 / Pl: ~ri / E: fr presse-garniture] (Teh) Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini Si: presetupă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRESGARNITURĂ s.f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini, astfel montată încît să permită mișcarea acestui organ; presetupă. [Cf. fr. presse-garniture].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRESGARNITURĂ s. f. garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini; presetupă. (< fr. presse-garniture)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
presgarnitură s. f., g.-d. art. presgarniturii; pl. presgarnituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
presgarnitură s. f., g.-d. art. presgarniturii; pl. presgarnituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
presgarnitură s. f. garnitură
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PRESGARNITURĂ s. (TEHN.) presetupă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRESGARNITURĂ s. (TEHN.) presetupă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
presgarnitură, presgarniturisubstantiv feminin
- 1. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: presetupă
etimologie:
- presse-garniture DEX '09 DEX '98 DN