prăfos, ~oasă a [At: BIBLIA (1688), 598²/6 / V: (înv) ~ăhos, ~ăvos / Pl: ~oși, ~oase / E: praf + -os] 1-3 Prăfuit (1-3). 4 Care se prezintă sub formă de pulbere Si: pulverulent, (înv) pulberos, (îvr) pulberic. 5 Care este ca praful Si: pulverulent, (înv) pulberos, (îvr) pulberic.

PRĂFÓS, -OÁSĂ, prăfoși, -oase, adj. Plin de praf, prăfuit. Orașul întreg era prăfos și uscat ca o arie după treier. DUMITRIU, N. 265. Pe șoseaua prăfoasă... trecea dintr-un sat spre celălalt sat, anunțîndu-se din goarna scurtă de alamă, domnul factor rural Pintilie. C. PETRESCU, R. DR. 22. ♦ Ca praful; pulverulent.

PRĂFÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are (mult) praf; cu (mult) praf. 2) Care are aspect de praf; asemănător cu praful. /praf + suf. ~os

prăfos a. plin de praf.

prăfós, -oásă adj. (d. praf). Vest. Colbăĭos, plin de praf: drum prăfos.

prăhos, ~oasă a vz prăfos

prăvos, ~oasă a vz prăfos

prăfós adj. m., pl. prăfóși; f. prăfoásă, pl. prăfoáse

prăfós adj. m., pl. prăfóși; f. sg. prăfoásă, pl. prăfoáse

PRĂFÓS adj. 1. v. prăfuit. 2. v. pulverulent.

PRĂFOS adj. 1. prăfuit, (rar) prăfuros, (reg.) prăfoșat, (Mold. și Transilv.) colbăit, colburos, (înv.) pulberos. (Drum ~.) 2. pulverulent. (Material ~.)