2 definiții pentru pontator (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pontator3, ~oare a [At: VÂN. PESC. iulie 1960, 5 / Pl: ~i, ~oare / E: ponta3 + -tor] (D. câini de vânătoare) Care pontează3 (1-2).
PONTATOR3, -OARE adj. (despre câini) care pontează3. (< ponta3 + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: pontator (adj.)
pontator2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată: