POMOSTI, pomostesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A astupa, a nivela cu pământ bătătorit partea de jos, pe care se calcă, a unei încăperi. ♦ Intranz. (Despre ape) A depune aluviuni, a se împotmoli. – Din sb. pomostiti.

pomosti vt [At: COSTINESCU / V: (reg) păm~, pămus~, pomas~, pomes~, pomis~ / Pzi: ~tesc / E: pomost cf srb pomostiti] 1 (Înv) A bătători pardoseala de lut a unei încăperi Si: a nivela. 2 (Îrg) A lipi pardoseala de lut a unei încăperi. 3 (Dob; d. apele curgătoare) A depune aluviuni. 4 (Îvr) A acoperi. 5 (Îvr; pex) A îngropa.

POMOSTI, pomostesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A astupa, a nivela cu pământ bătătorit partea de jos, pe care se calcă, a unei încăperi. ♦ Intranz. (Despre ape) A depune aluviuni, a se împotmoli. – Din scr. pomostiti.

pămosti v vz pomosti

pămusti v vz pomosti

pomasti v vz pomosti

pomesti v vz pomosti

pomisti v vz pomosti

pomostésc v. tr. (d. pomost orĭ d. rus. pomostitĭ, a face pod, a podi, d. vsl. mostŭ, punte, pod, infl. de vsl. po-mesti, a mătura). Bătăturesc pămîntu la pardoseala caseĭ. – Și pămo-, pomu- (sud) și pome- (sud și est) și pomi- (est). V. năsîpesc.

pomosti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pomostesc, 3 sg. pomostește, imperf. 1 pomosteam; conj. prez. 1 sg. să pomostesc, 3 să pomostească

pomosti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pomostesc, imperf. 3 sg. pomostea; conj. prez. 3 să pomostească

pomosti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pomostesc, imperf. 3 sg. pomostea; conj. prez. 3 sg. și pl. pomostească