10 definiții pentru politicastru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POLITICASTRU, politicaștri, s. m. (Livr.) Om politic lipsit de orizont, preocupat de interese meschine. – Politic + suf. -astru (după poetastru).
politicastru sm [At: CARAGIALE, O. III, 141 / Pl: ~aștri, (rar) ~ri / E: politic + -astru cf poetastru] (Prt) Om politic lipsit de orizont și preocupat de interese mărunte, meschine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLITICASTRU, politicaștri, s. m. (Rar; peior.) Om politic lipsit de orizont, preocupat de interese meschine. – Politic + suf. -astru (după poetastru).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
POLITICASTRU, politicaștri, s. m. (Rar) Om politic lipsit de orizont, preocupat de interese meschine. V. politician. Domnul Emil Sava, cu micile sale viclenii de avocat și politicastru provincial, cerca și el să se strecoare ca un biet peștișor inofensiv. C. PETRESCU, R. DR. 273.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POLITICASTRU s.m. (Peior.) Politician de duzină, lipsit de valoare. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLITICASTRU s. m. politician de duzină, lipsit de valoare. (< fr. politicastro)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
POLITICASTRU ~ștri m. rar peior. Persoană politică lipsită de orizont. /politic + suf. ~astru
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
politicastru (livr.) s. m., art. politicastrul; pl. politicaștri, art. politicaștrii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
politicastru (livr.) s. m., art. politicastrul; pl. politicaștri, art. politicaștrii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
politicastru s. m., art. politicastrul; pl. politicaștri, art. politicaștrii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M63) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
politicastru, politicaștrisubstantiv masculin
- 1. Om politic lipsit de orizont, preocupat de interese meschine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Domnul Emil Sava, cu micile sale viclenii de avocat și politicastru provincial, cerca și el să se strecoare ca un biet peștișor inofensiv. C. PETRESCU, R. DR. 273. DLRLC
-
etimologie:
- Politic + sufix -astru (după poetastru). DEX '09 DEX '98