8 definiții pentru poleacă

Explicative DEX

POLEAC, -Ă, poleci, -ce, s. m. și f., adj. (Înv. și reg.) Polonez. [Pl. și: (m.) poleaci] – Din pol. polak, ucr., rus., sb. poljak.

POLEAC, -Ă, poleaci, -ce, s. m. și f., adj. (Înv. și reg.) Polonez. – Din pol. polak, ucr., rus., scr. poljak.

poleác, -ă s., pl. ecĭ, ece (rut. Póleak, rus. Poleák, pol. Polak). Est. Polon, Leah. V. și Rusneac.

Ortografice DOOM

poleac (înv., reg.) adj. m., s. m., pl. poleci; adj. f., s. f. polea, pl. polece

poleac (înv., reg.) adj. m., s. m., pl. poleci; adj. f., s. f. poleacă, pl. polece

Sinonime

POLEAC s., adj. v. polon, polonez.

poleac s., adj. v. POLON. POLONEZ.

Arhaisme și regionalisme

poleac, -ă, poleci, -ce, adj., s.m. și f. (înv. și reg.) 1. polon, polonez, leșesc. 2. (s.f.) limba poloneză. 3. (s.m. și f.) persoană de origine polonez, polon. 4. (s.f.; în forma: polacă) dans de origine poloneză; polcă. 5. (s.m. și f.; reg.) persoană care are un defect la vorbire. 6. (s.m. și f.) persoană scoasă din evidența militară; reformat.

Intrare: poleacă
substantiv feminin (F26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polea
  • poleaca
plural
  • polece
  • polecele
genitiv-dativ singular
  • polece
  • polecei
plural
  • polece
  • polecelor
vocativ singular
  • polea
  • poleaco
plural
  • polecelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

poleac, poleaadjectiv
poleac, polecisubstantiv masculin
polea, polecesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.