8 definiții pentru polcovnicesc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POLCOVNICESC, -EASCĂ, polcovnicești, adj. (Înv.) Care aparține polcovnicului, privitor la polcovnic; aflat sub comanda unui polcovnic. – Polcovnic + suf. -esc.
POLCOVNICESC, -EASCĂ, polcovnicești, adj. (Înv.) Care aparține polcovnicului, privitor la polcovnic; aflat sub comanda unui polcovnic. – Polcovnic + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
polcovnicesc, ~ească a [At: CR (1830), 2741/25 / Pl: ~ești / E: polcovnic + -esc] 1-4 Care aparține polcovnicului (1-4). 5-8 Privitor la polcovnic (1-4). 9-12 Care provine de la polcovnic (1-4). 13-16 Care este sub comanda unui polcovnic (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLCOVNICESC, -EASCĂ, polcovnicești, adj. (Învechit) De polcovnic, sub comanda unui polcovnic din miliția de pază. Avantgarda se compunea din: breasla agiei, alcătuită din călăreți polcovnicești călări și armați. FILIMON, C. 312.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
polcovnicesc a. od. de sub comanda unui polcovnic: călăreți polcovnicești călări și armați FIL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
polcovnicésc, -eáscă (d. polcovnic). Vechĭ. Al polcovniculuĭ, de polcovnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
polcovnicesc (înv.) adj. m., f. polcovnicească; pl. m. și f. polcovnicești
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
polcovnicesc (înv.) adj. m., f. polcovnicească; pl. m. și f. polcovnicești
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
polcovnicesc adj. m., f. polcovnicească; pl. m. și f. polcovnicești
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A83) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
polcovnicesc, polcovniceascăadjectiv
- 1. Care aparține polcovnicului, privitor la polcovnic; aflat sub comanda unui polcovnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Avantgarda se compunea din: breasla agiei, alcătuită din călăreți polcovnicești călări și armați. FILIMON, C. 312. DLRLC
-
etimologie:
- Polcovnic + -esc. DEX '98 DEX '09