17 definiții pentru pojarniță pojălniță pojerniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POJÁRNIȚĂ, pojarnițe, s. f. (Bot.; pop.) Sunătoare. – Pojar + suf. -niță.

POJÁRNIȚĂ, pojarnițe, s. f. (Bot.; pop.) Sunătoare. – Pojar + suf. -niță.

pojarniță sf [At: BARONZI, L. 141 / V: (reg) ~jăln~, ~jern~ / Pl: ~țe / E: pojar + -niță] 1 (Îrg) Loc pe care a fost un incendiu. 2 (Îrg; pex) Ceea ce rămâne după incendiu. 3 (Îrg) Morman de jăratic. 4 (Reg) Epidemie de pojar (11). 5 Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, netedă și ramificată, cu puncte negre sau transparente și cu flori galbene-aurii, care se folosește în medicină pentru tratamentul unor boli de ficat, ca antiseptic și cicatrizant etc. Si: sunătoare, (reg) iarba-lui-Sf-Ion, iarba-spaimei, lemnie, poala-Maicii-Precista, pojar (13), pojărnică (Hypericum perforatum).

POJÁRNIȚĂ, pojarnițe, s. f. (Bot.) Sunătoare. Ani să-i duc smicele de măr dulce și pojarniță, în două zile se curăță [de bube-dulci]. CONTEMPORANUL, VIII 103. El îmi spunea numirile tuturor florilor... arătîndu-mi chiar și pe acelea care sînt bune de leac:... pojarniță și sefterea și altele multe. ODOBESCU, S. III 173.

POJÁRNIȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpină erectă, înaltă, având frunze alungite și flori galbene-aurii, dispuse în inflorescente terminale, folosită în scopuri medicinale; sunătoare. /pojar + suf. ~niță

pojarniță f. Bot. Mold. sunătoare (floarea-i, pusă în untdelemn, e bună pentru arsuri și alte răni). [Ceh POJARNIȚE, pojar, vărsat].

pojárniță f., pl. e (d. pojar saŭ d. pol. ceh. požarnice, vărsat, bubat). Olt. Morman de jaratic. Mold. Lemnie.

pojălniță sf vz pojarniță

pojerniță sf vz pojarniță

lemníe f. (d. lemn, pin aluz. la ramurile acestor buruĭene. Cp. cu arămie, ferie). Olt. O plantă cu florĭ portocaliĭ, care se pun în undelemn și apoĭ pe rănĭ ca să le vindece (hypéricum perforátum), numită în Munt. sunătoare, ĭar în Mold. pojarniță (V. vulnerar). Munt. Răchitan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pojárniță (plantă) (pop.) s. f., g.-d. art. pojárniței; pl. pojárnițe

pojárniță s. f., g.-d. art. pojárniței; pl. pojárnițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POJÁRNIȚĂ s. v. sunătoare.

POJÁRNIȚĂ s. v. sunătoare.

POJARNIȚĂ s. (BOT.; Hypericum perforatum) sunătoare, (reg.) drobișor, fălcățea, harnică, închegătoare, pojar, pojarnică, sunaică, șerlai, zburătoare, barba-lupului, buruiană-de-năduf, crucea-voinicului, floare-de-năduf, floare-galbenă, iarba-crucii, iarba-lui-sf.-Ioan, iarba-sîngelui, iarba-spaimei, iarba-spurcății, osul-iepurelui, sovîrf-galben.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pojárniță, pojárnițe, s.f. 1. (pop.) sunătoare, pojar, pojarnică, pojărnică. 2. (înv. și reg.) loc pe care a fost un foc mare, un incendiu; morman de jeratic. 3. (reg.) epidemie de pojar.

pojắlniță, -e, (prozornică), s.f. – (bot.) Sunătoare; iarba-frigurilor, floare-de-fân (ALR 1961: 649). – Din pojar „rujeolă” (< sl. požarŭ „incendiu”).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

POJÁRNIȚĂ (< pojar) s. f. Plantă erbacee perenă medicinală, înaltă de 20-100 cm, cu frunze opuse și flori galbene (Hypericum perforatum). Frunzele, sepalele și petalele au puncte negre sau translucide care conțin uleiuri eterice, tanin, rășină, vitamina C, materii colorante roșii și galbene etc. Sin. (pop.) sunătoare.

Intrare: pojarniță
pojarniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pojarniță
  • pojarnița
plural
  • pojarnițe
  • pojarnițele
genitiv-dativ singular
  • pojarnițe
  • pojarniței
plural
  • pojarnițe
  • pojarnițelor
vocativ singular
plural
pojălniță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pojerniță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.