5 definiții pentru plimbat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PLIMBÁT s. n. Faptul de a (se) plimba. – V. plimba.
PLIMBÁT s. n. Faptul de a (se) plimba. – V. plimba.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
plimbat1 sn [At: PREDA, R. 149 / Pl: ~uri / E: plimba] 1-3 Plimbare (1, 6, 8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) plimb (vest și sud) și prímblu (est și nord), a -á v. tr. (lat. per-ámbulo, -lare. V. umblu). Duc de colo colo ca să se distreze, ca să se răcorească orĭ ca să nu ostenească stînd loculuĭ: a plimba copiiĭ (pe jos orĭ în trăsură), a plimba caiĭ. Iron. Degeaba plimbĭ cărțile la școală! V. refl. Merg încet ca să mă distrez, ca să mă liniștesc orĭ ca să nu ostenesc stînd: mă plimb pin casă, pin curte, pe stradă. Călătoresc de plăcere: s’a plimbat pin străinătate. – Vechĭ priumblu și premblu. În Maram. preîmblu, în Ban. preumblu. V. preport.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
plimbát s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
plimbát s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||