5 definiții pentru plimbat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLIMBÁT s. n. Faptul de a (se) plimba.V. plimba.

PLIMBÁT s. n. Faptul de a (se) plimba.V. plimba.

plimbat1 sn [At: PREDA, R. 149 / Pl: ~uri / E: plimba] 1-3 Plimbare (1, 6, 8).

2) plimb (vest și sud) și prímblu (est și nord), a v. tr. (lat. per-ámbulo, -lare. V. umblu). Duc de colo colo ca să se distreze, ca să se răcorească orĭ ca să nu ostenească stînd loculuĭ: a plimba copiiĭ (pe jos orĭ în trăsură), a plimba caiĭ. Iron. Degeaba plimbĭ cărțile la școală! V. refl. Merg încet ca să mă distrez, ca să mă liniștesc orĭ ca să nu ostenesc stînd: mă plimb pin casă, pin curte, pe stradă. Călătoresc de plăcere: s’a plimbat pin străinătate. – Vechĭ priumblu și premblu. În Maram. preîmblu, în Ban. preumblu. V. preport.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: plimbat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plimbat
  • plimbatul
  • plimbatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • plimbat
  • plimbatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plimbat (s.n.)

  • 1. Faptul de a (se) plimba.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi plimba
    surse: DEX '98 DEX '09