4 definiții pentru plimbat (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plimbat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: plimba] (D. animale) Scos afară și însoțit la plimbare.

PLIMBÁ, plimb, vb. I. 1. Refl. A umbla în voie dintr-un loc într-altul pentru a se recrea, a face mișcare, a lua aer etc. ◊ Expr. A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla în toate părțile fără nicio piedică. (Fam.) Du-te de te plimbă = vezi-ți de treabă, du-te și lasă-mă-n pace. ♦ Tranz. A duce, a purta (oameni sau animale); a scoate și a însoți pe cineva la plimbare. 2. Tranz. A mișca un obiect încoace și încolo, a trece dintr-o parte în alta. [Var.: (reg.) preumblá, primblá vb. I] – Lat. perambulare.

PLIMBÁ, plimb, vb. I. 1. Refl. A umbla în voie dintr-un loc într-altul pentru a se recrea, a face mișcare, a lua aer etc. ◊ Expr. A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla în toate părțile fără nici o piedică. (Fam.) Du-te de te plimbă = vezi-ți de treabă, du-te și lasă-mă-n pace. ♦ Tranz. A duce, a purta (oameni sau animale); a scoate și a însoți pe cineva la plimbare. 2. Tranz. A mișca un obiect încoace și încolo, a trece dintr-o parte în alta. [Var.: (reg.) preumblá, primblá vb. I] – Lat. perambulare.

PLIMBÁ, plimb, vb. I. 1. Refl. A umbla fără grabă, dintr-un loc într-altul sau de colo pînă colo (pe jos sau cu un vehicul), pentru a se recrea, a face mișcare, a lua aer. Neliniștit, se plimba într-una prin odaia lui de lucru. SADOVEANU, E. 146. Se plimba după-amiaza, însoțită de copii, pe plajă sau în lungul digului spre far. BART, E. 315. În faptul dimineții, prin parc, îngîndurată Se plimbă visătoare Fatma. COȘBUC, P. I 52. ◊ Expr. A se plimba ea vodă prin lobodă = a umbla de colo pînă colo, fără nici un rost. ♦ Tranz. A scoate la plimbare, a însoți la plimbare; a purta de colo pînă colo. Plimbă copilul.O dată, de două ori, de trei ori a plimbat Gheorghe Dima calul de la un cap la celălalt al punții. GALAN, Z. R. 59. 2. Tranz. (Cu privire la obiecte) A mișca, a purta încoace și încolo, a muta, a trece dintr-o parte în alta. Cu o oglindă ovală, plimbată de sus în jos, din dreapta și stîngă, își examină ceafa și cutele rochiei în spate. PETRESCU, C. V. 167. Din cînd în cînd, Elisabeta Gălăciuc, soția lui, îi plimbă pe față o frunză de lipan. SAHIA, N. 41. ◊ Refl. pas. Din mînă-n mînă, sceptrul se plimbă. ALEXANDRESCU, M. 347. ◊ Fig. (Cu complementul «ochii», «privirile») Subprefectul își plimbă ochii roată, obosit. VORNIC, P. 220. S-a sprijinit cu un deget în butonul soneriei și a rămas așa, plimbîndu-și privirile prin curtea pustie. GALAN, B. I 52. – Variante: preumblá, preumblu (DAVIDOGLU, M. 54, CAMILAR, N. I 200), primblá, primblu (GHEREA, ST. CR. I 170, ALECSANDRI, T. 65, RUSSO, O. 46), împlimbá (ȘEZ. VI 107) vb. I.

Intrare: plimbat (part.)
plimbat2 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plimbat
  • plimbatul
  • plimbatu‑
  • plimba
  • plimbata
plural
  • plimbați
  • plimbații
  • plimbate
  • plimbatele
genitiv-dativ singular
  • plimbat
  • plimbatului
  • plimbate
  • plimbatei
plural
  • plimbați
  • plimbaților
  • plimbate
  • plimbatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plimba preumbla primbla împlimba

  • 1. reflexiv A umbla în voie dintr-un loc într-altul pentru a se recrea, a face mișcare, a lua aer etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deplasa umbla attach_file 3 exemple
    exemple
    • Neliniștit, se plimba într-una prin odaia lui de lucru. SADOVEANU, E. 146.
      surse: DLRLC
    • Se plimba după-amiaza, însoțită de copii, pe plajă sau în lungul digului spre far. BART, E. 315.
      surse: DLRLC
    • În faptul dimineții, prin parc, îngîndurată Se plimbă visătoare Fatma. COȘBUC, P. I 52.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla în toate părțile fără nicio piedică.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.2. expresie familiar Du-te de te plimbă = vezi-ți de treabă, du-te și lasă-mă-n pace.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. tranzitiv A duce, a purta (oameni sau animale); a scoate și a însoți pe cineva la plimbare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: duce (vb.) purta însoți attach_file 2 exemple
      exemple
      • Plimbă copilul.
        surse: DLRLC
      • O dată, de două ori, de trei ori a plimbat Gheorghe Dima calul de la un cap la celălalt al punții. GALAN, Z. R. 59.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A mișca un obiect încoace și încolo, a trece dintr-o parte în alta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mișca muta trece attach_file 5 exemple
    exemple
    • Cu o oglindă ovală, plimbată de sus în jos, din dreapta și stînga, își examină ceafa și cutele rochiei în spate. PETRESCU, C. V. 167.
      surse: DLRLC
    • Din cînd în cînd, Elisabeta Gălăciuc, soția lui, îi plimbă pe față o frunză de lipan. SAHIA, N. 41.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Din mînă-n mînă, sceptrul se plimbă. ALEXANDRESCU, M. 347.
      surse: DLRLC
    • figurat Subprefectul își plimbă ochii roată, obosit. VORNIC, P. 220.
      surse: DLRLC
    • figurat S-a sprijinit cu un deget în butonul soneriei și a rămas așa, plimbîndu-și privirile prin curtea pustie. GALAN, B. I 52.
      surse: DLRLC

etimologie: