10 definiții pentru plebeian (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLEBEIÁN, -Ă, plebeieni, -e, s. m. și f., adj. (Livr.) 1. Plebeu (1). 2. Plebeu (2). [Pr.: -be-ian] – Din fr. plébéien.

PLEBEIÁN, -Ă, plebeieni, -e, s. m. și f., adj. (Livr.) 1. Plebeu (1). 2. Plebeu (2). [Pr.: -be-ian] – Din fr. plébéien.

plebeian, ~ă [At: CANTACUZINO, N. P. 152r/23 / P: ~be-ian / V: (înv) ~bian / Pl: ~ieni, ~iene, (înv) ~i, ~e / E: fr plébien] (Liv) 1-4 smf, a Plebeu (1-4). 5 a Care este specific plebeilor (1). 6 a Care exprimă gândurile, aspirațiile etc. plebeilor (1).

PLEBEIÁN, -Ă, plebeieni, -e, adj. (Rar) De plebeu, al plebeilor. Pătura plebeiană a Romei antice. ♦ (Substantivat) Plebeu. Plebeianul, ca și scepticul, atins de o melancolie pripită... își dăruia dragostea și simpatia poeților, cari ziceau că fericirea nu este cu putință. GHEREA, ST. CR. I 58. Rareori un plebeian putea să străbată zidurile cetății în care sta închisă boierimea Moldovei și a Țării Romînești. KOGĂLNICEANU, S. A. 201.

PLEBEIÁN, -Ă adj. Referitor la plebe; al plebeilor; plebeic. // s.m. și f. Plebeu. [Pron. -be-ian, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. plébéien].

PLEBEIÁN, -Ă I. adj., s. m. f. plebeu. II. adj. referitor la plebe; plebeic. (< fr. plébéien)

PLEBEIÁN ~iánă (~iéni, ~iéne) Care este caracteristic pentru plebei. /<fr. plébéien


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plebeián (livr.) adj. m., s. m., pl. plebeiéni; adj. f., s. f. plebeiánă, pl. plebeiéne

plebeián s. m., adj. m. (sil. -be-ian), pl. plebeiéni (sil. -be-ieni); f. sg. plebeiánă, g.-d. art. plebeiénei, pl. plebeiéne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: plebeian (adj.)
plebeian1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plebeian
  • plebeianul
  • plebeianu‑
  • plebeia
  • plebeiana
plural
  • plebeieni
  • plebeienii
  • plebeiene
  • plebeienele
genitiv-dativ singular
  • plebeian
  • plebeianului
  • plebeiene
  • plebeienei
plural
  • plebeieni
  • plebeienilor
  • plebeiene
  • plebeienelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plebeian, -ă plebeiană plebian livresc

  • 1. Plebeu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: plebeic plebeu, -ee attach_file un exemplu
    exemple
    • Pătura plebeiană a Romei antice.
      surse: DLRLC
  • 2. Plebeu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: plebeu, -ee attach_file 2 exemple
    exemple
    • Plebeianul, ca și scepticul, atins de o melancolie pripită... își dăruia dragostea și simpatia poeților, cari ziceau că fericirea nu este cu putință. GHEREA, ST. CR. I 58.
      surse: DLRLC
    • Rareori un plebeian putea să străbată zidurile cetății în care sta închisă boierimea Moldovei și a Țării Romînești. KOGĂLNICEANU, S. A. 201.
      surse: DLRLC

etimologie: