opțiuni
  • info
7 definiții pentru placentar (s.n.)

Explicative DEX

PLACENTAR, -Ă, placentari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține placentei (1), privitor la placentă. 2. S. n. (La pl.) Subclasă de mamifere care cuprinde animale cu placentă; (și la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. placentaire.

PLACENTAR, -Ă, placentari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține placentei (1), privitor la placentă. 2. S. n. (La pl.) Subclasă de mamifere care cuprinde animale cu placentă; (și la sg.) animal care face parte din această subclasă. – Din fr. placentaire.

placentar, ~ă [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr placentaire] 1 a (Atm) Care ține de placentă (2). 2 a (Atm) Privitor la placentă (2). 3 a (D. mamifere) Care are placentă (2). 4 a (Bot) Care ține de placentă (4). 5 a (Bot) Privitor la placentă (4). 6 sn (Lpl) Subclasă de mamifere care cuprinde animale cu placentă (2). 7 sn (Șls) Animal care face parte din subclasa placentarelor (6).

PLACENTAR, -Ă adj. 1. Referitor la placentă, al placentei. 2. Cu placentă. // s.n.pl. Mamifere la care schimburile nutritive dintre organismul matern și pui se face prin intermediul placentei (1). [Cf. fr. placentaire(s)].

*placentár, -ă adj. (d. placentă). Anat. Al placenteĭ: vasele placentare. Zool. Care are placentă: mamiferele se împart în placentare și neplacentare. S. n., pl. e. Un placentar. V. mamifer.

Ortografice DOOM

placentar2 s. n., pl. placentare

placentar2 s. n., pl. placentare

placentar s. n., pl. placentare

Intrare: placentar (s.n.)
placentar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • placentar
  • placentarul
  • placentaru‑
plural
  • placentare
  • placentarele
genitiv-dativ singular
  • placentar
  • placentarului
plural
  • placentare
  • placentarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

placentar, placentaresubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Subclasă de mamifere care cuprinde animale cu placentă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. (la) singular Animal care face parte din această subclasă. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „placentar” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2