16 definiții pentru plămădeală plomădeală plumădeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLĂMĂDEÁLĂ, plămădeli, s. f. Compoziție din făină, apă și drojdie, folosită la fermentarea aluatului; cantitate mică de aluat dospit folosit în loc de drojdie la prepararea pâinii; plămadă. – Plămădi + suf. -eală.

plămădea sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) plom~, plum~ / Pl: ~eli / E: plămădi + -eală] 1-2 Plămadă (1-2). 3 Drojdie. 4 Maia1. 5 Masă2 pregătită în vederea fermentării. 6 Porțiune dintr-o masă2 fermentată. 7 (Spc) Cantitate mică de lapte care conține fermenți și care se amestecă în lapte fiert, pentru a obține iaurt, lapte covăsit etc. 8 Macerare. 9 (Ccr) Masă macerată. 10 (Reg) Materie apătoasă care umple celulele fagurilor de albine, după trei zile de la depunerea ouălor în ele. 11 Alcătuire, structură cu aspect de amestec. 12 (Trs) Epitet dat unei persoane slabe. 13 (Pop) Boală de copii despre care se crede că este adusă de strigoi.

PLĂMĂDEÁLĂ, plămădeli, s. f. Amestec de făină, apă și drojdie, folosit la fermentarea aluatului; bucată de aluat dospit, folosit în loc de drojdie la prepararea pâinii; plămadă. – Plămădi + suf. -eală.

PLĂMĂDEÁLĂ ~éli f. 1) Pastă densă obținută dintr-un amestec de făină, drojdie și apă, folosită drept ferment la pregătirea aluatului. 2) Bucățică de astfel de pastă, care, după ce s-a uscat, este folosită ca drojdie; aluat. /a plămădi + suf. ~eală

plămădeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a plămădi. Țaĭcă amestecată cu făină și cu apă și care se pune apoĭ în aluat ca să dospească.

PLĂMADEÁLĂ, plămădeli, s. f. Amestec de făină, apă și drojdie, folosit la prepararea aluatului; cocă. ♦ Bucată de aluat dospit purtătoare a fermenților care fac să crească aluatul. Mirile trimite... o turtiță de plămădeală la mireasă, jar de la mireasă o femeie duce o turtiță de plămădeală la casa mirelui. SEVASTOS, N. 76.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plămădeálă s. f., g.-d. art. plămădélii; pl. plămădéli

plămădeálă s. f., g.-d. art. plămădélii; pl. plămădéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLĂMĂDEÁLĂ s. 1. v. aluat. 2. drojdie, maia, plămadă. (~ pentru aluatul de cozonac.)

PLĂMĂDEÁLĂ s. v. macerare, macerație.

plămădea s. v. MACERARE. MACERAȚIE.

PLĂMĂDEA s. 1. aluat, dospeală, maia, plămadă, (înv.) covăseală. (~ pentru creșterea pîinii.) 2. drojdie, maia, plămadă. (~ pentru aluatul de cozonac.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PLĂMĂDEALĂ, Alexandru (1888-1940, n. Chișinău), sculptor și pictor român. Prof. la Școala de Arte Plastice din Chișinău (care azi îi poartă numele). Fondator (1939) al Pinacotecii municipale din Chișinău. Sculpturi figurative, de tradiție realistă („Bustul poetului Alexei Mateevici”, „Bustul poetului Al. Donici”, „Monumentul lui Ștefan cel Mare”).

PLĂMĂDEALĂ, Antonie (pe numele de botez Leonida) (1926-2005, n. Stolniceni, jud. Lăpușna, Basarabia), mitropolit și om de cultură român. M. de onoare al Acad. (1992), prof. și rector (1971-1974) al Institutului Teologic din București. Arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului (din 1982). Intensă activitate de refacere a lăcașurilor de cult; a întemeiat muzeul „Eminescu” din Sibiu. Lucrări privind istoria culturii și a Bisericii Ortodoxe Române („Biserica Ortodoxă Română în trecut și astăzi”, „Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților”, „Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și corespondențe”, „Tâlcuri noi la texte vechi”). Romane („Trei ceasuri în iad”). Condamnat (1949) pentru activitate anticomunistă, a fost arestat și închis la Jilava (1954-1956) și scos din rândurile clerului până în 1968.

Intrare: plămădeală
plămădeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămădea
  • plămădeala
plural
  • plămădeli
  • plămădelile
genitiv-dativ singular
  • plămădeli
  • plămădelii
plural
  • plămădeli
  • plămădelilor
vocativ singular
plural
plomădeală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plumădeală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

plămădeală plomădeală plumădeală

etimologie:

  • Plămădi + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09