opțiuni
  • info

13 definiții pentru pistolet

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PISTOLET, pistolete, s. n. 1. (Înv.) Armă de foc portativă, semiautomată, scurtă și ușoară, care permite tragerea cu o singură mână. 2. Florar (de desenat). – Din fr. pistolet.

pistolet sn [At: LTR2 / Pl: ~e și (rar) ~uri / E: fr pistolet] 1 Armă de foc portativă, semiautomată, scurtă și ușoară, care permite tragerea cu o singură mână Si: (înv) mordai. 2 Florar pentru desen.

PISTOLET, pistolete, s. n. 1. Armă de foc portativă, semiautomată, scurtă și ușoară, care permite tragerea cu o singură mână. 2. Florar (de desenat). – Din fr. pistolet.

PISTOLET1, pistolete, s. n. Florar2.

PISTOLET2, pistolete, s. n. Armă individuală de foc, destinată pentru lupta apropiată și funcționînd semiautomat.

PISTOLET s.n. 1. Armă de foc portativă cu care se trage cu o singură mînă; pistol. 2. Instrument de desen confecționat din lemn, celuloid sau tablă, folosit pentru trasarea liniilor curbe; florar. [Pl. -te, -turi. / < fr. pistolet, it. pistoletto].

PISTOLET s. n. 1. armă de foc semiautomată, mai mică decât pistolul1 (1), având magazia de cartușe cu încărcătorul montată în pat. 2. instrument de desen (din celuloid), pentru trasarea liniilor curbe; florar. (< fr. pistolet)

PISTOLET ~e n. Armă de foc mică, semiautomată, având magazia de cartușe montată în patul armei, din care se împușcă cu o singură mână. /<fr. pistolet

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pistolet (înv.) s. n., pl. pistolete

pistolet (înv.) s. n., pl. pistolete

pistolet s. n., pl. pistolete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PISTOLET s. 1. (înv.) mordai. (Înarmat cu ~.) 2. v. florar.

PISTOLET s. 1. (înv.) mordai. (Înarmat cu ~.) 2. (TEHN.) florar. (~ pentru desen.)

Intrare: pistolet
pistolet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistolet
  • pistoletul
  • pistoletu‑
plural
  • pistolete
  • pistoletele
genitiv-dativ singular
  • pistolet
  • pistoletului
plural
  • pistolete
  • pistoletelor
vocativ singular —
plural —
pistolet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistolet
  • pistoletul
  • pistoletu‑
plural
  • pistoleturi
  • pistoleturile
genitiv-dativ singular
  • pistolet
  • pistoletului
plural
  • pistoleturi
  • pistoleturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pistolet, pistoletesubstantiv neutru

  • 1. învechit Armă de foc portativă, semiautomată, scurtă și ușoară, care permite tragerea cu o singură mână. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: mordai pistol
  • 2. Florar (de desenat). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: florar
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.