13 definiții pentru piroșcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIRÓȘCĂ, piroști, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. [Pl. și: piroște] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.

PIRÓȘCĂ, piroște, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. [Pl. și: piroști] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.

PIRÓȘCĂ, piroști și piroște, s. f. (Mai ales la pl.) Un fel de colțunași umpluți cu carne, cu cartofi, cu brînză etc. (Cu pronunțare regională) Gazda masa le-a gătit. Și le-a dat chiroște calde ce-notau în unt topit. SEVASTOS, N. 58. Bătrînul amorezat e ca chiroșca cu pasat. NEGRUZZI, S. I 251.

PIRÓȘCĂ ~te f. reg. Preparat culinar făcut din foi mici de aluat cu umplutură (de carne, brânză, cartofi), coapte în cuptor sau prăjite în grăsime multă. /<rus. pirožki, ngr. pyróžky

piroșcă f. plăcintioară în colțuri ce țăranii fac la lăsatul secului de brânză. [Rus. PIROJOKŬ].

piróșcă f., pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ (rus. pirožók, gen. -žká, dim. d. piróg, piroșcă; pol. pirožk, gen. -žka). Prăjitură compusă din carne tocată saŭ brînză învălită într’o foaĭe de cocă (nu de aluat), de ordinar în formă de jumătate de roată saŭ și rătundă (fr, pâté). V. brînzoaĭcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!piróșcă (reg.) s. f., g.-d. art. piróștii; pl. piróști

piróșcă s. f., g.-d. art. piróștei; pl. piróște


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PIRÓȘCĂ s. v. cartof, colțunaș, sarma.

piroșcă s. v. CARTOF. COLȚUNAȘ. SARMA.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

piróșcă (piróște), s. f. – Un fel de pateu cu carne sau cu brînză. Pol. pirozek, pirozka, rus. pirozok (Cihac, II, 257).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PIROȘCĂ, piroști, s.f. În bucătăria rusească, pateuri sau plăcințele umplute divers, picante sau dulci, servite la bors, ca antreu cald sau ca desert; fr. pirojki; engl. piroshki; germ. Piroschki.

piróșcă, piroște, s.f. – (reg.; gastr.) Sarma: „...atunci fata de uriaș va aduce oala cu piroște la săpători...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 85). – Din rus. pirožki (Șăineanu, Scriban; Cihac, cf. DER; DEX, MDA), ucr. pyrižky (DEX, MDA).

Intrare: piroșcă
piroșcă substantiv feminin
substantiv feminin (F50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piroșcă
  • piroșca
plural
  • piroști
  • piroștile
genitiv-dativ singular
  • piroști
  • piroștii
plural
  • piroști
  • piroștilor
vocativ singular
plural
piroșcă substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piroșcă
  • piroșca
plural
  • piroște
  • piroștele
genitiv-dativ singular
  • piroște
  • piroștei
plural
  • piroște
  • piroștelor
vocativ singular
plural