3 definiții pentru pion (fiz.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pión s. m. (fiz.) Tip de particulă subatomică ◊ „O nouă metodă de luptă împotriva cancerului va fi supusă în curând primelor experimente clinice. Este vorba de iradierea celulelor din tumorile maligne cu «pioni», particule subatomice, ce au proprietatea de a descărca energie asupra unui punct precis.” Sc. 17 V 79 p. 5; v. și spion (1965) (din engl. pion; cf. fr. pion; PR 1957; DT; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: pion (fiz.)
  • silabație: pi-on
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pion
  • pionul
  • pionu‑
plural
  • pioni
  • pionii
genitiv-dativ singular
  • pion
  • pionului
plural
  • pioni
  • pionilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pion (fiz.)

etimologie: