pineal, ~ă a [At: KRETZULESCU, A. 486/21 / P: ~ne-al / Pl: ~i, ~e / E: fr pinéal] 1 (Îs) Glandă ~ă Glandă mică, situată în masa encefalului, care determină, prin secreția ei, dezvoltarea caracterelor sexuale Si: epifiză. 2 Care se referă la epifiză. 3 Specific epifizei.

PINEAL, -Ă, pineali, -e, adj. (În expr.) Glanda pineală = glandă de mărimea unui sîmbure de cireașă, situată în masa encefalului și oprind prin secreția ei dezvoltarea caracterelor sexuale; epifiză (2). – Pronunțat; -ne-al.

PINEAL, -Ă adj. Epifizar. ◊ (Anat.) Glandă pineală = glandă mică, situată în masa encefalului, a cărei secreție determină dezvoltarea caracterelor sexuale; epifiză. [Pron. -ne-al. / < fr. pinéal].

*pineál, -ă adj. (lat. științific pinealis, d. lat. pinea, cucuruzu pinuluĭ). În formă de fruct de pin. Anat. Glanda pineală, un corp mic oval care e situat înaintea creĭeruluĭ și care e urma unuĭ al treilea ochĭ.

PINEALĂ adj. glandă ~ă (și s. f.) = glandă mică, în diencefal, cu rol în dezvoltarea și creșterea organismului și cu acțiune antigonadotropă; epifiză. (< fr. pinéale)

!pineal (desp. -ne-al) adj. m. (+ s. n.: corpul ~); f. pineală (glanda ~), pl. pineale

pineală (-ne-a-) adj. f., pl. pineale

pineală adj. f. (sil. -ne-a-), pl. pineale