12 definiții pentru pieton
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIETON, pietoni, s. m. Persoană care umblă pe jos pe o arteră (cu trotuare) străbătută de vehicule. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piéton.
PIETON, pietoni, s. m. Persoană care umblă pe jos pe o arteră (cu trotuare) străbătută de vehicule. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piéton.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pieton sm [At: FILIMON, O. II, 93 / V: (îvr) pedon sm / P: pi-e~ / Pl: ~i / E: fr piéton, it pedone] Persoană care circulă pe jos pe o arteră cu trotuare, străbătută de vehicule Si: pedestru, trecător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIETON, pietoni, s. m. Persoană care umblă pe jos; trecător. Intențiunea noastră este să sustragi pietonul din gîndurile lui și să ne privească vitrina, SAHIA, N. 102. Pietonii de pe trotuare profită spre a-și aprinde țigările. CARAGIALE, O. III 148. – Pronunțat: pi-e-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PIETON s.m. Persoană care umblă pe jos; trecător. [Pron. pi-e-. / < fr. piéton].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIETON s. m. persoană care circulă pe jos; trecător. (< fr. piéton)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PIETON ~i m. Persoană care merge pe jos pe o arteră de circulație cu trotuare. [Sil. pi-e-] /<fr. piéton
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*pietón m. (fr. piéton [2 silabe], d. pied, picĭor. V. pedestru, pion). Pedestru, care merge pe jos: o trăsură a călcat un pieton.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pieton (desp. pi-e-) s. m., pl. pietoni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pieton (pi-e-) s. m., pl. pietoni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pieton s. m. (sil. pi-e-), pl. pietoni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PIETON s. trecător, (înv.) pedestru. (Erau puțini ~ pe stradă la ora aceea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PIETON s. trecător, (înv.) pedestru. (Erau puțini ~ pe stradă la ora aceea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pi-e-ton
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
pieton, pietonisubstantiv masculin
- 1. Persoană care umblă pe jos pe o arteră (cu trotuare) străbătută de vehicule. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Intențiunea noastră este să sustragi pietonul din gîndurile lui și să ne privească vitrina, SAHIA, N. 102. DLRLC
- Pietonii de pe trotuare profită spre a-și aprinde țigările. CARAGIALE, O. III 148. DLRLC
-
etimologie:
- piéton DEX '09 DEX '98 DN