8 definiții pentru picotire picotare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICOTÍRE s. f. Faptul de a picoti.V. picoti.

PICOTÍRE s. f. Faptul de a picoti.V. picoti.

picotire sf [At: POLIZU / V: ~are sf / Pl: ~ri / E: picoti] (Rar) 1 Ațipire. 2 Somnolență.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

picotíre s. f., g.-d. art. picotírii

picotíre s. f., g.-d. art. picotírii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICOTÍRE s. v. ațipire.

PICOTIRE s. ațipeală, ațipire, dormitare, moțăială, moțăire, moțăit, moțăitură, picoteală, piroteală, pirotire, somnolență, toropeală, (rar) somnie, (reg.) picuială, pioceală, somnoreală, (Mold.) clipoceală, clipocire, (prin Munt.) pircoteală, pircotit, (înv.) somnoroșie. (Stare de ~.)

Intrare: picotire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picotire
  • picotirea
plural
  • picotiri
  • picotirile
genitiv-dativ singular
  • picotiri
  • picotirii
plural
  • picotiri
  • picotirilor
vocativ singular
plural
picotare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picotare
  • picotarea
plural
  • picotări
  • picotările
genitiv-dativ singular
  • picotări
  • picotării
plural
  • picotări
  • picotărilor
vocativ singular
plural