10 definiții pentru pichet (joc)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PICHET1 s. n. Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți. – Din fr. piquet.
PICHET1 s. n. Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți. – Din fr. piquet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pichet3 sn [At: STAMATI, D. / Pl: ? / E: fr piquet] Joc de cărți care se joacă în două persoane, cu treizeci și două de cărți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PICHET1 s. m. Numele unui joc de cărți. Nu era zi în care să nu fi jucat... cel puțin șase-șapte partide de pichet. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 34. Petrecerea întreruptă pentru o clipă își urmă cursul mai departe: care jucau maus, care preferans, care pichet. HOGAȘ, H. 84.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PICHET2 s.n. Numele unui joc de cărți. [< fr. piquet].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PICHET2 s. n. numele unui joc de cărți care se joacă (în doi) cu 32 de cărți. (< fr. piquet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PICHET1 n. Joc de cărți în care se consideră câștigător acel participant care adună mai multe cărți de aceeași culoare sau valoare. /<fr. piquet
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pichet n. 1. mic detașament de soldați; 2. joc cu 32 de cărți. [Rus. PIKETŬ, (din fr. piquet)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pichet1 (joc de cărți; țesătură) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pichet2 (joc de cărți, țesătură) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pichet (joc de cărți, țesătură) s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pichet, picheturisubstantiv neutru
- 1. Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Nu era zi în care să nu fi jucat... cel puțin șase-șapte partide de pichet. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 34. DLRLC
- Petrecerea întreruptă pentru o clipă își urmă cursul mai departe: care jucau maus, care preferans, care pichet. HOGAȘ, H. 84. DLRLC
-
etimologie:
- piquet DEX '09 DEX '98 DN