9 definiții pentru pichet (joc)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICHÉT1 s. n. Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți. – Din fr. piquet.

PICHÉT1 s. n. Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți. – Din fr. piquet.

pichet3 sn [At: STAMATI, D. / Pl: ? / E: fr piquet] Joc de cărți care se joacă în două persoane, cu treizeci și două de cărți.

PICHÉT1 s. m. Numele unui joc de cărți. Nu era zi în care să nu fi jucat... cel puțin șase-șapte partide de pichet. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 34. Petrecerea întreruptă pentru o clipă își urmă cursul mai departe: care jucau maus, care preferans, care pichet. HOGAȘ, H. 84.

PICHÉT2 s.n. Numele unui joc de cărți. [< fr. piquet].

PICHÉT2 s. n. numele unui joc de cărți care se joacă (în doi) cu 32 de cărți. (< fr. piquet)

PICHÉT1 n. Joc de cărți în care se consideră câștigător acel participant care adună mai multe cărți de aceeași culoare sau valoare. /<fr. piquet

pichet n. 1. mic detașament de soldați; 2. joc cu 32 de cărți. [Rus. PIKETŬ, (din fr. piquet)].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pichét2 (joc de cărți, țesătură) s. n.

pichét (joc de cărți, țesătură) s. n.

Intrare: pichet (joc)
pichet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pichet
  • pichetul
  • pichetu‑
plural
  • picheturi
  • picheturile
genitiv-dativ singular
  • pichet
  • pichetului
plural
  • picheturi
  • picheturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pichet (joc)

  • 1. (numai) singular Numele unui joc de cărți care se joacă (în două persoane) cu treizeci și două de cărți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Nu era zi în care să nu fi jucat... cel puțin șase-șapte partide de pichet. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 34.
      surse: DLRLC
    • Petrecerea întreruptă pentru o clipă își urmă cursul mai departe: care jucau maus, care preferans, care pichet. HOGAȘ, H. 84.
      surse: DLRLC

etimologie: